30 Septembrie 2006
Unul din filmele memorabile vazute in 2006 in Romania este Manderlay-ul lui Lars von Trier (prod. 2005), continuare a nu mai putin discutatului Dogville (2003). Primele comentarii pe care cele doua filme le provoaca sunt asupra esteticii teatrale a m
Unul din filmele memorabile vazute in 2006 in Romania este Manderlay-ul lui Lars von Trier (prod. 2005), continuare a nu mai putin discutatului Dogville (2003). Primele comentarii pe care cele doua filme le provoaca sunt asupra esteticii teatrale a mizanscenei, ce refuza, pana la un punct, cinematograficul, surprinzatoare fata de dinamismul vizual din filmele precedente ale regizorului.
Pelicula ambelor, atenta la tot ce inseamna nuante de clar-obscur, este semnata de Anthony Dod Mantle. Totusi, nu in scenografie se afla miza majora a mini-seriei. Primul film, plasat intr-un catun uitat de lume din sudul Americii inceputului de secol XX, trata problematica binelui si a raului si avea ca ultim scop punerea in discutie a virtutilor crestine si a rolului acestora in metabolismul unei mici comunitati patriarhale, confruntate cu furtuna modernizarii - intruchipata de frumoasa fiica de gangster Grace, alias Nikole Kidman. Dar la surprinzatorul Von Trier virtutile ascund intotdeauna vicii si viceversa, iar decriptarea lor nu e tocmai banala. Dezvoltand o suita bine condusa de secvente cu talc neasteptat, regizorul demonstra instabilitatea acestor virtuti in fata raului, asadar neputinta lor in salvgardarea micii comunitati izolate.
Manderlay, plasat in aceeasi perioada istorica si intr-un mediu similar (sat uitat de lume din sudul SUA, in care nu s-a auzit de abrogarea sclaviei) si uzand de acelasi personaj principal (Grace II, alias Bryce Dallas Howard), abordeaza problema rasismului. Filmul incepe ca o confruntare dorit recuperatorie a doua mentalitati - a "exploatatorilor albi" si a "oprimatilor negri" -, mentalitati inradacinate de veacuri, aparent radicale si ireconciliabile, dar sfarseste printr-o surprinzatoare aducere a lor la acelasi numitor.
"Albul-civilizator", purtator de drapel al libertatii si democratiei, gata pana la sacrificiu in a-si aplica idealurile, se dovedeste analfabet si naiv in fata stratagemelor hatre, uneori duplicitare, de supravietuire a unei civilizatii considerate pierdute si anacronice. Umilit si debusolat, "albul" ataca. Cu metodele "retrograde", initial repudiate ale "primitivilor", absorbite involuntar, precum criteriile rasiale etc.

Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.