Joi seara a murit, la Paris, Virgil Ierunca, una dintre personalitatile cele mai importante ale exilului romanesc, critic literar, publicist si poet, care in timpul exilului sau a incercat sa pastreze vii legaturile dintre romanii din strainatate cu intelectualitatea din Romania, fiind una dintre vocile cele mai cunoscute de la radio Europa Libera. S-a stins la varsta de 86 de ani, dupa o viata in care a desfasurat o activitate culturala impresionanta, incepand cu anii facultatii pe care a absolvit-o la Bucuresti, unde si-a obtinut diploma in litere si filosofie, colaborand in paralel la cele mai importante reviste literare, precum si la saptamanalul "Vremea", unde a avut o rubrica intitulata "Caiete franceze", in care ii prezenta pe scriitorii francezi din rezistenta impotriva ocupatiei naziste. Impreuna cu Ion Caraion, Virgil Ierunca scoate, dupa razboi, "Agora", revista de cultura internationala, care este insa suprimata dupa primul numar de cenzura comunista. In 1947, Virgil Ierunca paraseste Romania dupa ce primeste o bursa din partea Guvernului francez. Din 1951 si pana in 1974 este redactor al emisiunilor in limba romana ale Radiodifuziunii franceze si lucreaza in acelasi timp la "Centre National de Recherches Scientifiques", la sectia de filosofie si estetica. Colaboreaza la doua emisiuni culturale ale radioului "Europa Libera": "Actualitatea Culturala Romaneasca" si "Povesta vorbei". Unul dintre marii luptatori impotriva dictaturii comuniste, Virgil Ierunca scrie numeroase texte in publicatiile romanesti din exil, in special in revista Romania, organul Comitetului National Roman de la Washington. In volumul Pitesti aparut in 1981 denunta experienta comunista a terorii, folosita ca instrument de distrugere psihica. Aflat in Franta, Virgil Ierunca a redactat o serie de reviste literare, precum Luceafarul 1948 - 1949), al carei director a fost Mircea Eliade, Caiete de dor (1951 - 1957), Fiinta romaneasca (1963 - 1968), Ethos (care apare din anul 1973). Intr-o serie de publicatii din exil, a detinut rubrica intitulata "Antologia rusinii", in care a dat la iveala intelectuali din Romania aserviti regimului comunist. Pentru activitatea sa democrata si anticomunista a fost distins cu medalia "Iuliu Maniu", iar pentru cea literara cu Diploma de Onoare a Academiei Romano-Americana de Arta si Stiinta.
Monica ANDRONESCU
O institutie in exilul romanesc
In noaptea de 28 spre 29 septembrie a plecat dintre noi Virgil Ierunca. Institutul National pentru Memoria Exilului Romanesc a aflat cu durere savarsirea din viata a unuia dintre cei care au insemnat o adevarata institutie in exilul romanesc. Impreuna cu Monica Lovinescu, sotia lui, acesti doi oameni au incercat timp de peste o jumatate de secol sa mentina vii si neintinate valorile culturii noastre nationale. (...) Din 1975 a devenit colaborator al postului de radio "Europa Libera". Ascultatorii din tara isi vor mai aduce aminte cronicile lui Virgil Ierunca in care impletea cronica literara cu luari de pozitii politice impotriva regimului comunist, pana la disparitia acestuia.
In strainatate leaga prietenii cu membri marcanti ai exilului, precum Mihail Farcasanu, Eftimie Gherman si inca multi altii din prima parte a acestui exil.
Dupa 1989, emisiunile "Europei Libere s-au tot diminuat, iar colaborarea lui Virgil Ierunca a luat sfarsit. A publicat insa si dupa aceasta data si la Bucuresti, la editura "Humanitas", cateva volume, cronici, elemente de jurnal, critica literara.
In ultimul volum publicat in tara, "Trecut-au anii...", Ierunca scria ca "supravietuitorii devin rari", ceea ce este perfect adevarat cu privire la exil. Si tot el spune: "Starea de exil, chiar atunci cand e permanenta, nu poate fi conceputa si suportata decat daca o traiesti ca pe un fragment". Asa a fost si existenta lui Virgil Ierunca; pentru el exilul nu a luat sfarsit decat odata cu petrecerea lui din viata.
INMER transmite si pe aceasta cale condoleantele sale aceleia care zeci de ani i-a fost alaturi, Doamnei Monica Lovinescu.
Pentru generatiile mai tinere, Virgil Ierunca este exemplul de urmat.
Dinu ZAMFIRESCU - Presedintele INMER