Aflat recent intr-o vizita particulara la Bucuresti, pentru a explora cum ar putea fi stimulate investitiile americane in Romania, congresmenul democrat american Tom Lantos a emis cu ocazia unei conferinte de presa cateva afirmatii discutabile de genul: "Daca SUA si aliatii nostri nu ar fi actionat ferm in cadrul NATO, Romania ar fi fost, in continuare, un satelit al URSS si ar fi fost condusa de Ceausescu". Declarandu-se incantat de progresul economic al tarii noastre, cel care la inceputul anilor 90 s-a opus vehement acordarii de catre SUA a clauzei natiunii celei mai favorizate pentru Romania, a reluat mai vechea sa marota a "extirparii unor cancere vechi cum ar fi ura de rasa si religioasa". Ele ar afecta partea de Europa in care se afla Romania - tara pe care a apreciat-o pentru modul in care gestioneaza relatiile interetnice, "in ciuda reminiscentelor unor forte politice negative" - si Ungaria, pe care a acuzat-o de tolerarea unor atitudini antisemite.
"In nume personal", Tom Lantos a invitat Romania sa participe cu trupe in Liban, la prevenirea reinarmarii Hezbollah, in contextul in care ea este deja prezenta pe teatrele de operatiuni militare din Afganistan si Irak. Congresmanul democrat a mai afirmat ca se asteapta ca "prietenii din Europa" sa participe la lupta impotriva inamicului comun care este fanatismul religios. In ultima perioada, Lantos a criticat Franta, Germania si Belgia pentru ca ele nu au ales sa imbratiseze politica americana si sa urmeze exemplele Marii Britanii si Australiei, sustinand ca este "dezamagit si dezgustat de intransigenta oarba a unora dintre aliatii SUA in NATO".
Fragmentele de text care urmeaza fac parte din cartea "Istorii secrete: Romania si razboaiele de imagine", in curs de aparitie. Ele dau o idee despre forta malefica a actiunilor de manipulare a publicului si a liderilor politici, prin dezinformare si intoxicare. Intertitlurile apartin redactiei.
Un congresman adulator al lui Ceausescu...
In controversata sa cariera politica, congresmanul Tom Lantos a fost primit de trei presedinti ai Romaniei: Nicolae Ceausescu, Ion Iliescu si Emil Constantinescu. Despre prima vizita - care a avut loc in ianuarie 1983, in anii cei mai cranceni ai "Epocii de Aur" - David B. Funderburk, ambasadorul de atunci al Statelor Unite la Bucuresti, a publicat, in cartea sa "Pinstripes and Reds: An american Ambassador Caught Between the State Departament and the Romanian Comunists, 1981-1985," (Diplomati si bolsevici: un ambasador captiv intre Departamentul de stat si comunistii romani) - Selous Foundation Press, Washington, D.C.-, la paginile 175-177, informatii care merita sa fie cunoscute in extenso.
"Pe perioada mandatului meu, isi aminteste Funderburk, Romania a fost vizitata de doua delegatii ale Congresului American, dintre care cea din 1983 a fost condusa de congresmenii Tom Lantos si Sam Gibbons. Potrivit publicatiei Politics in America, democratul din California Tom Lantos, nascut la Budapesta din parinti evrei, are reputatia unui fervent anticomunist. Dupa vizita sa in Romania, in ianuarie 1983, ma intrebam cum oare si-o fi castigat acea reputatie. (...) La 19 ianuarie 1983 am notat in jurnalul meu ca delegatia a dat dovada de un comportament reprobabil care a scurtcircuitat eforturile americane de a obtine reciprocitate in relatiile bilaterale." Intr-un context de criza a relatiilor romano-americane provocata de disputele privind "taxele pe educatie" pe care urmau sa le plateasca cei care obtineau vizele pentru a emigra in Occident, fostul ambasador al SUA la Bucuresti apreciaza ca efectul prestatiei delegatiei conduse de Tom Lantos a fost sa asigure indirect Guvernul roman ca nu are de ce sa fie ingrijorat de modul in care a violat flagrant amendamentul Jackson-Vanik, conditiile clauzei natiunii celei mai favorizate (Most Favored Nation Status) si prevederile Actului final de la Helsinki. "In mod incredibil, noteaza Funderburk, dna Anette Lantos a sustinut ca deciziile Romaniei sunt juste si legitime. De asemenea, ea a spus ca gaseste ca Romania si Bucurestiul arata minunat - privite prin geamul masinii ei - si ca este nerabdatoare sa se reintoarca pentru a vedea unele dintre locurile sale favorite." Fostul ambasador american mai arata ca, la randul sau, "Lantos a afirmat ca, daca i s-ar oferi un post de ambasador si ar fi sa aleaga intre Bruxelles si Bucuresti, ar alege Bucurestiul. Oricum, ei (sotii Lantos n.a.), nu erau obligati sa traiasca in Romania si sa infrunte zi de zi aspra realitate a suferintei. Iar Ceausescu era foarte dibaci in a-i manipula pe cei care aveau despre ei insisi o parere foarte buna. Membrii echipajului avionului Fortelor Armate ale SUA cu care venise delegatia au afirmat ca nu au mai avut niciodata la bord un egocentrist atat de trufas ca Lantos."
"Ungurii nu sunt tratati mai rau decat romanii"
Principala intrevedere din 19 ianuarie a presedintelui Ceausescu cu delegatia lui Lantos a durat doua ore. Funderburk relateaza ca Ceausescu le-a spus, in stilul sau, oaspetilor: "voi sunteti cei care aveti mai multa nevoie de mine, asa ca, daca e nevoie, pot sa ma descurc si singur", ceea ce i-a pus pe americani in defensiva. El a mai afirmat ca Romania a trait si inainte fara clauza natiunii celei mai favorizate si ca, daca nu se poate altfel, se va descurca fara clauza si de acum inainte si ca nu va accepta nici o conditie pentru a o pastra. Ceausescu a avertizat ca Statele Unite vor pierde mai mult decat Romania daca clauza va fi retrasa. Fostul ambasador mai consemneaza, consternat, ca "Lantos a scos in evidenta marea intelepciune si calitatea de conducator in problemele internationale de care dadea dovada Ceausescu, indeosebi in ceea ce priveste dezarmarea si pacea. s...t El a spus ca spera ca Romania sa primeasca clauza pe termen de mai multi ani si asa sa se elimine povara revizuirii ei anuale de catre autoritatile americane. Lantos a mai afirmat ca ungurii nu sunt tratati mai rau decat romanii si, de aceea, plangerea lor ca sunt supusi unui genocid cultural nu este justificata. Congresmenul democrat s-a aratat chiar mirat ca nu au fost discriminati din cauza originii lor maghiare. Si peste toate, Lantos a spus ca, daca in 1984 va fi ales presedinte un membru al Partidului Democrat, el il va convinge sa viziteze Romania in 1985. Membri ai delegatiei, precizeaza Funderburk, i-au mentionat ulterior ca au fost surprinsi de "omagiul extrem" adus de Lantos lui Ceausescu si adauga ca, in cursul intalnirii cu alti oficialii romani, congresmenul a laudat politica externa independenta a lui Ceausescu si n-a suflat nici o vorba despre incalcarea drepturilor omului in Romania. In final, Funderburk noteaza cu amaraciune ca "Odata intors in Statele Unite, prima grija a lui Lantos a fost sa isi faca reclama politica in legatura cu realizarile si preocuparile demonstrate in cursul vizitei."
Trebuie evidentiat ca dupa ce a raportat la Washington prestatia lamentabila a lui Tom Lantos, ambasadorul David B. Funderburk, care era un republican radical, a intrat intr-o contradictie ireductibila cu Departamentul de Stat, situatie care ulterior l-a determinat sa renunte la cariera diplomatica. In ceea ce il priveste pe congresmenul democrat, faptul ca s-a gudurat pe langa dictatorul roman si s-a dezis de conationalii sai maghiari nu l-a impiedicat dupa 1990 sa sustina ca, infruntandu-l pe Ceausescu, el s-a opus reinnoirii clauzei si sa se erijeze intr-un campion al cauzei minoritatii maghiare "discriminate" din Romania!
"Atentie, intamplari de cosmar!"
Datele oferite de David B. Funderburk privind lipsa de scrupule politice a congresmanului democrat de California palesc in fata celor pe care le facea publice The New York Times in numarul sau din 6 ianuarie 1992, sub semnatura lui John MacArthur. Articolul, publicat de cel mai mare cotidian american, infatisa modul in care Tom Lantos, in calitatea sa de copresedinte al "Grupului pentru Drepturile Omului sub egida Congresului" (sub acest titlu pompos ascunzandu-se, de fapt, o fundatie infiintata in 1985 impreuna cu congresmanul John E. Porter), favorizase colportarea in mass media americana a unor materiale despre atrocitatile comise de trupele de elita ale lui Saddam Hussein care, in august 1990, invadasera Kuweitul. Audiata ca martor de congresmanul democrat, o tanara care a sustinut ca, fiind infirmiera in maternitatea din orasul kuweitian al-Adan, a vazut cum soldatii irakieni au scos nou-nascutii din incubatoare, lasandu-i sa moara pe pardoseala de ciment. Prevalandu-se de necesitatea protectiei martorului, Lantos nu a oferit date despre fata, in afara de faptul ca se numeste Nayirah.
In cele trei luni care au trecut intre zguduitoarea marturisire si inceputul razboiului din Golf, "povestea incubatoarelor" a fost repetata obsesiv. Presedintele George H. W. Bush - tatal actualului presedinte - a "recitat-o" atat la posturile de televiziune si de radio, cat si in fata Consiliului de Securitate al ONU. Indignarea americanilor a fost enorma si presedintele Bush a folosit din plin aceasta stare de spirit pentru a cere Senatului implicarea armatei SUA in razboiul din Golf. Ulterior, in martie 1991, dupa eliberarea Kuweitului, reporterul John Marti de la postul de televiziune ABC a intervievat medicii maternitatii din al-Adan si a dovedit ca, in realitate, "povestea incubatoarelor" n-a existat! La randul sau, o comisie speciala de ancheta a Congresului SUA a descoperit ca martora nu parasise Statele Unite de mai bine de trei ani si ca era, de fapt, fiica ambasadorului Kuweitului. Tatal ei, Saud Nasir al-Sabah, fusese chiar prezent in momentul audierii ei. S-a mai aflat ca Tom Lantos cunostea adevarata identitate a fetei, dar ca a ascuns-o membrilor comitetului. La final, a reiesit ca totul fusese pus la cale de importanta firma de relatii publice Hill & Knowlton, care a organizat campania pentru Kuweit, in cadrul celei mai mari actiuni de manipulare a opiniei publice americane, finantate din strainatate. Audierea Nayirei era de fapt rezultatul unui aranjament in numele unui client - paravan, fundatia "Cetatenii pentru un Kuweit liber", care platise firmei H & K 10,8 milioane dolari din cei 11,9 milioane dolari pe care ii primise de la guvernul kuweitian. S-a mai dovedit ca aceeasi fundatie a oferit Grupului pentru Drepturile Omului sub egida Congresului o donatie de 50 000 dolari si ca, la randul ei, fundatia lui Tom Lantos si John E. Porter era gazduita in imobilul din Washington al firmei Hill & Knowlton...
"Sunt sigur ca implicarea lui Tom Lantos in aceasta afacere a fost constienta si mai degraba perversa decat naiva", a comentat copresedintele John E. Porter, congresman de Illinois, in incercarea de a-si salva pielea. Concluzia unei comisiei speciale de ancheta a Congresului a fost si ea fara echivoc: Tom Lantos nu are nici o justificare pentru ceea ce a facut. Congresmenul democrat a incercat sa se dezvinovateasca, si-a cerut scuze, dar ziarele au comentat afacerea sub titluri indignate ca "Oribila marturie falsa convinge Senatul sa aprobe declansarea razboiului din Golf" (The New York Times) sau "Un cosmar al istoriei contemporane" (The Washington Post). Emisiunea "60 minutes" din 10 ianuarie 1992 a postului de televiziune CBS News a prezentat cele intamplate sub genericul "Atentie, intamplari de cosmar!"
In cartea sa, "Al doilea front: Cenzura si propaganda in Razboiul din Golf", John MacArthur, arata ca acesta a fost primul razboi care a consacrat triumful informatiei asupra armamentului. In acelasi timp, declansarea sa constituie un exemplu de eficacitate a manipularii opiniei publice in scopuri politice. "Povestea incubatoarelor", arata MacArthur, a influentat decisiv publicul american, din care jumatate nu dorea o interventie militara, in favoarea acesteia si a facut ca Senatul sa ia decizia de a autoriza participarea SUA la razboiul din Golf.
"Vom face, in continuare, zile grele Romaniei"
La inceputul anilor '90, in conditiile in care toate fostele tari socialiste din estul si centrul Europei cunosteau, fara exceptie, o revigorare a nationalismului, Romania si Ungaria s-au aflat intr-o acerba "competitie de suma zero", o confruntare care presupune ca acela care castiga, o face in dauna adversarului. Miza era atat economica, cat si politica, iar infruntarea a avut loc in planul imaginii. Folosindu-se de avantajul ca facuse deja cativa pasi spre Occident, Ungaria a actionat concertat pentru a impiedica accesul Romaniei in organismele internationale de genul Consiliului Europei, sub pretextul discriminarii minoritatii maghiare sau, pe linia aceluiasi subterfugiu, a blocarii reobtinerii, din partea SUA, a clauzei natiunii celei mai favorizate. In ambele directii a fost folosit intens lobby-ul emigratiei maghiare - din Europa si SUA - pe care Ungaria a avut grija sa-l cultive si in perioada comunismului. Cooptat in aceasta actiune, congresmenul Tom Lantos a devenit unul dintre varfurile de lance in razboiul de imagine impotriva Bucurestiului, dar si al Bratislavei sau Belgradului.
Acelasi congresmen democrat care facuse sluj in fata lui Ceausescu - angajandu-se ca va obtine ca Romania sa primeasca clauza pe termen mai lung pentru a elimina astfel povara revizuirii ei anuale, si care afirma ca maghiarii nu sunt discriminati din cauza originii lor - va incepe din anul 1991 sa apara cu regularitate in emisiunile Televiziunii Ungare denuntand "persecutiile si etnocidul" (sic!) la care ar fi supusa minoritatea maghiara. Ramane de referinta emisiunea de politica externa Panorama din octombrie 1991 in care Lantos a acuzat in termeni duri Romania de nerespectarea drepturilor omului, in general, si a drepturilor minoritatii maghiare in special. "Eu si colegii mei vom face, in continuare, zile grele Romaniei, daca nu vor fi reinfiintate la Cluj consulatul ungar si Universitatea Bolyai", a proclamat ritos congresmenul. Curand, alte acuzatii lansate la Televiziunea Ungara - care se putea receptiona in conditii bune in partea de vest a Transilvaniei - vor fi facute in compania congresmenilor Christopher Cox, ex-consilier al presedintelui Reagan, democratul Chet Atkins si republicanul Christopher H. Smith, membru al Comisiei Helsynki si al Comisiei de politica externa a Camerei Reprezentantilor. in mai multe emisiuni facand parte din ciclul A Het (Saptamana), cei patru vor pune pe seama Romaniei toate relele: criza drepturilor omului, "persecutia inimaginabila a minoritatii maghiare", antisemitism (?), tendinte fasciste si neo-staliniste (in acelasi timp), congresmenii promitand sa exercite presiuni internationale asupra tarii noastre. Semnificativ pentru efectul manipulatoriu urmarit este faptul ca difuzarea emisiunilor a inceput in 17 mai 1992, cu o zi inainte de inceperea vizitei oficiale la Budapesta a secretarului de stat in MAE, Teodor Melescanu. Procedeul de manipulare ce poarta numele de "usa-in-nas" era unul clasic, constand in punerea adversarului intr-o situatie de inferioritate prin oferirea de conditii maximale inacceptabile, pentru ca, pe parcursul negocierilor, sa se ajunga pe punctul in care conditiile dorite de initiatorii manipularii sa fie acceptate de adversar.
Concomitent, congresmenii democrati Tom Lantos si Chet Atkins au adresat o scrisoare plina de informatii tendentioase, inexacte sau de-a dreptul false, lui Lawrence Eagleburger, subsecretar in Departamentul de Stat al SUA, care la 27 mai urma sa faca o vizita la Bucuresti, cerandu-i sa conditioneze reacordarea clauzei de reinfiintarea la Cluj a Consulatului ungar si a Universitatii Bolyai.
"Neacordarea clauzei Romaniei - un serviciu facut Ungariei"
La 15 iulie 1991, - democratul Lantos tine un vehement discurs in Camera Reprezentantilor (nr. 181 in Library of Congress) pe tema intolerantei etnice si a antisemitismului din Romania, pentru a cere, in final, amanarea acordarii clauzei pentru tara noastra. Actiunea sa, care reprezenta o intoarcere de 180 de grade fata de pozitia favorabila pe care o avusese in timpul vizitei facute la Bucuresti in cea mai crancena etapa a "Epocii Ceausescu", era rezultanta a doua manevre politice: una indreptata impotriva administratiei lui George H. W. Bush, cum arata scrisoarea sa adresata congresmenilor in care incearca sa demonstreze ca republicanii s-au orientat gresit, cealalta venind in sprijinul lobby-ului maghiar din SUA, care facuse din acordarea clauzei un mijloc de presiune asupra Romaniei si al carui sprijin incerca sa-l obtina in vederea realegerii sale in districtul 12 (Bay Area) al Californiei. Eforturile de blocare a acordarii clauzei dau din nou rezultate anul urmator, cand printr-un discurs tinut la 3 septembrie 1992, Lantos a intors rezultatul unui vot favorabil Romaniei din Camera Reprezentantilor, asupra caruia convenisera in prealabil atat democratii cat si republicanii, si care parea o simpla formalitate. Ostracizata, Romania devenea astfel singura tara din fostul bloc comunist careia SUA nu ii acorda clauza.
Merita mentionata conceptia maniheista a lui Lantos in privinta relatiilor dintre Romania si Ungaria pe care le concepea in termenii unei lupte ireductibile. In noiembrie 1992, intr-o emisiune din ciclul Osztuz (Foc incrucisat) a televiziunii publice ungare, el se va lauda ca a condus de unul singur lupta impotriva acordarii clauzei Romaniei si ca, prin aceasta, a facut un serviciu Ungariei. Imprudenta asertiune venea in totala contradictie cu declaratiile repetate ale ministrului de externe ungar Geza Jeszenszky in sensul ca tara sa nu doreste izolarea Romaniei pe plan international.
Imparatul e gol!
O cotitura pe cat de radicala, pe atat de neasteptata si de rapida in atitudinea lui Tom Lantos se va petrece la sfarsitul anului 1992. in prima faza, ea a fost provocata de aparitia, la 20 august, ziua nationala a Ungariei, a unui studiu-pamflet al lui Istvan Csurka, vicepresedinte, la acea data, al Forumului Democratic Ungar (FDU), partidul premierului Jozsef Antall. Textul, aparut in publicatia Magyar Forum, oficiosul FDU, avea accente de extrema dreapta si antisemite, acuzand, printre altele, ca politica externa a Ungariei se decide de catre cercuri oculte la Washington si Tel Aviv. Era un subiect foarte sensibil pentru Tom Lantos - care era supravietuitor al Holocaustului - si a carui actiune de strangere de fonduri pentru campania sa electorala din 1982 se desfasurase sub sloganul "Israelul are nevoie de un reprezentant in Congresul SUA!"
Aflat in acea perioda la Budapesta, politicianul american a avut o convorbire cu prim-ministrul caruia i-a reprosat derapajele aparute in Magyar Forum si a anuntat presa ungara ca va supune atentiei Congresului "aspectele fascistoide si antisemite ale cazului Csurka". Intentia sa a trezit vii reactii in randul sustinatorilor acestuia din factiunea populist-nationalista a FDU. La atacurile acestora in presa, Lantos le-a reprosat ca atunci cand s-a ridicat "impotriva tendintelor fasciste din Romania" a fost considerat "barbat de stat" iar cand critica stari asemanatoare in Ungaria este hulit.
Reintors la Washington, congresmenul democrat va tine la 3 septembrie acel virulent discurs in care acuza Romania de nerespectarea drepturilor omului si ataca chiar principiile statului national si unitar roman si care va determina Camera Reprezentantilor sa respinga, inca o data, reacordarea clauzei natiunii celei mai favorizate. Delegitimizata din nou in relatia cu Statele Unite, Romania ramanea expusa, in continuare, primejdiei presiunilor politice de tot felul. In acest context critic, Istvan Csurka a primit dintr-o sursa anonima doua documente. Primul era constituit de paginile din cartea lui David B. Funderburk, Pinstripes and Reds, referitoare la comportamentul lamentabil al lui Tom Lantos cu ocazia vizitei din 1983 la Bucuresti, iar al doilea reprezenta extrase din presa americana despre falsul comis de congresmenul democrat referitor la pretinsele atrocitati savarsite de soldatii irakieni in Kuweit. Csurka a reactionat previzibil si a publicat, la data de 17 septembrie, in Magyar Forum, al carui redactor-sef era, un articol distrugator intitulat "Lantos la Ceausescu" in care, dupa ce prezenta manipularea publicului american prin "povestea incubatoarelor", unul dintre factorii care determinasera declansarea primului razboi din Golf, dezvaluia comportamentul servil pe care il avusese Lantos fata de dictatorul roman precum si modul oportunist in care se dezisese de minoritatea maghiara.
Conflictul dintre cei doi a intrat in zona ireconciliabilului atunci cand, peste numai o saptamana, congresmenul a lansat in Camera Reprezentantilor a Congresului SUA un atac dur. La sedinta din 23 septembrie au asistat doi parlamentari unguri care au fost socati de discursurile lui Tom Lantos si ale colegilor sai, congresmenii Chet Atkins, Christopher Cox si Christopher H. Smith, membri importanti ai lobby-ului ungar. Televiziunea Ungara a transmis interventiile in direct, ceea ce a constituit un dus rece pentru publicul ungar. Sustinatorii lui Csurka au organizat o demonstratie in fata televiziunii publice si au scandat "Lantos - sobolanul!" si diverse lozinci antisemite. Cele mai prestigioase publicatii internationale, de la The New York Times si Ha'aretz si terminand cu Die Presse si Le Monde au comentat situatia, pentru prima oara Ungaria, "elevul exemplar al noilor democratii" fiind pusa intr-o situatie penibila. Intrat in conflict cu premierul Jozsef Antall, Istvan Csurka va parasi Forumul Democratic Ungar si va infiinta Partidul Adevarului si Vietii Ungare, o formatie politica a dreptei radical-nationaliste.
Manipulatorul manipulat
Jozsef Antall, prim-ministru si presedinte al FDU, s-a dezis si el de vicepresedintele partidului sau, cu atat mai mult cu cat Istvan Csurka, referindu-se, in pamfletul sau, la starea sa de sanatate a premierului, ii ceruse sa-si desemneze un urmas politic. Si ca sa-si dovedeasca solidaritatea cu Tom Lantos, a acceptat propunerea acestuia de a-l sprijini in efectuarea unui turneu in tarile din jurul Ungariei - Slovacia, Romania, Serbia, Croatia si Slovenia - pentru a constata situatia minoritatilor maghiare, a pleda cauza lor si a face un studiu pe care sa-l prezinte lui Bill Clinton, presedintele nou ales, dar inca neintrat in functie, al Statelor Unite.
Vizita lui Lantos la Bratislava a inceput la 23 noiembrie. Conform presei ungare, in afara de problematica minoritatii maghiare din Slovacia, congresmenul democrat (care totusi era intr-o vizita particulara) intentiona sa-i reproseze premierului Vladimir Meciar pozitia inflexibila a Slovaciei in contenciosului ei cu Ungaria privind hidrocentrala de la Gabcikovo. Doar ca vizita a debutat cu un dus rece: prim-ministrul slovac a refuzat, sub pretextul ca e ocupat, sa-l primeasca pe cel pe care ministrul de externe Geza Jeszenszky il declarase "ambasadorul itinerant al Ungariei". Tom Lantos a reusit sa discute, totusi, cu unele oficialitati slovace carora le-a prezentat - asa cum va declara in emisiunea ÷sztuz (Foc incrucisat) a Televiziunii Ungare din data de 26 noiembrie - "conexiunea dintre acordarea de autonomie minoritatii maghiare din Slovacia si bunavointa SUA fata de noul stat slovac." intrebat de reporter daca nu crede ca asa ceva seamana a santaj, politicianul a raspuns senin: "nu!".
Din Bratislava, Tom Lantos s-a intors la Budapesta pentru a-si pregati vizita la Bucuresti, operatiune din care a facut parte si primirea sa de catre Arpad Goncz, presedintele Ungariei. Vizita a inceput la 29 noiembrie, dar Lantos, care, inainte de plecare, se laudase ca va fi intransigent cu autoritatile romane, a avut parte de o mare surpriza. Mai multe cotidiane centrale importante, printre care se numarau Tineretul Liber, Adevarul si Libertatea (dar si numeroase publicatii locale, indeosebi din Transilvania) au publicat articole care prezentau extrase din cartea lui David B. Funderburk, Pinstripes and Reds, precum si dezvaluiri privind rolul lui Lantos in comiterea falsului care a permis manipularea opiniei publice americane in privinta razboiului din Golf. La randul lor, Televiziunea si Radioul publice au relatat esecul jenant al vizitei lui Lantos in Slovacia. Unul dintre articolele cu cel mai mare efect a fost traducerea unui interviu cu importantul om politic Ion Ratiu aparut in editia din 18 noiembrie a cotidianului Uj Magyarorszag sub titlul "E bine ca vine, dar..." din care redam un fragment: "E foarte bine ca Tom Lantos vine in Romania. Sper ca, in sfarsit, va avea un punct de vedere obiectiv in legatura cu realitatile din tara noastra, indeosebi in ceea ce priveste situatia minoritatii maghiare. De altfel, fara sa fim prieteni, eu il cunosc foarte bine pe domnia sa. Am avut ocazia sa-l vad tinand un discurs la Washington, pe treptele Capitoliului. Cu acel prilej s-au adunat mai multe mii de oameni din toate colturile Statelor Unite si ale Canadei, dintre care cei mai multi erau de origine maghiara. Cu acel prilej, Lantos a vorbit la inceput in engleza, iar mai apoi in limba maghiara. Cand a vorbit in engleza a fost foarte retinut. Doar atunci cand a vorbit in maghiara discursul sau a fost incendiar. A decretat ca Transilvania apartine ungurilor si ca prin tratatul de la Trianon Ungariei i s-a facut o mare nedreptate. Atunci cand manifestarea a luat sfarsit, s-a cantat imnul Ungariei si imnul secuilor, participantii clamand autonomie pentru maghiarii din Romania. Consider totusi ca ar fi o greseala sa-l primim cu proteste de strada pentru ca este vorba de un congresmen american care a fost reales de curand."
Trebuie mentionat ca evenimentul la care se referea Ion Ratiu s-a petrecut in anul 1985, adica la doar doi ani de la vizita facuta la Bucuresti in care Tom Lantos se purtase lingusitor fata de Nicolae Ceausescu. Acum, cand totul tinde sa devina istorie, se poate dezvalui faptul ca intampinarea lui Lantos cu o campanie negativa de presa, o veritabila operatiune de genul "usa-in-nas", era initiativa a doi gazetari, corepondentul la Budapesta al Teleleviunii Romane si un ziarist de la cotidianul Tineretul Liber. Diplomatia romana era perfect infomata despre avatarurile lui Tom Lantos, comportamentul sau duplicitar, despre criza intervenita in relatia lui cu politicienii dreptei radicale din Ungaria si a avut chiar un portret psihologic al congremenului: extrovertit tipic, personalitate accentuat demonstrativa care isi da si tine sa i se dea importanta, susceptibil, egocentric cu tendinte spre megalomanie, vindicativ, infatuat dar nesigur pe el in situatii critice. La randul sau, Lantos era timorat de ideea ca presedintele Iliescu ar putea fi "ocupat" ca si premierul slovac Meciar si ca esecul vizitei din Slovacia s-ar putea repeta. De aceea, a rasuflat, probabil, usurat cand a fost primit de presedintele Ion Iliescu si de noul ministru de Externe Theodor Melescanu. Nu se stie ce s-a petrecut in spatele usilor inchise, dar se poate presupune, avand in vedere ca Tom Lantos a plecat de la Bucuresti promitand ca va milita pentru ca SUA sa acorde din nou Romaniei clauza natiunii cele mai favorizate!
Scrisori pe filiera ungara
Peste un an, la 8 noiembrie 1993, Administratia Clinton oferea Romaniei mult disputata clauza. Odiseea a ceea ce reprezenta, nu atat un ipotetic avantaj economic, cat mai degraba un certificat de buna purtare care micsora riscul ca Romania sa fie supusa, in continuare, diverselor genuri de presiuni politice, nu va lua sfarsit aici. Clauza urma sa fie confirmata anual, iar pe fir va intra David B. Funderburk, fostul ambasador american la Bucuresti, devenit, intre timp, congresmen republican si care ajunsese sa il considere pe Tom Lantos inamic personal. El se va impotrivi initiativei din iulie 1995 a congresmenului democrat care impreuna cu colegul sau Philip Crane propunea acordarea definitiva a clauzei. In urma unei scrisori adresate de Funderburk, care mobilizase 24 de congresmeni republicani, lui Newt Gingrich, speakerul Camerei Reprezentantilor, si la presiunile lobby-ului emigratiei ungare care a declansat o uriasa campanie de scrisori pentru a torpila dezbaterea proiectului, acordarea definitiva a clauzei avea sa se amane pana dupa alegerile care urmau sa aiba loc in Romania in luna noiembrie 1996.
Tom Lantos va face o noua vizita (tot particulara) la Bucuresti, la inceputul anului 1997. Desi se aflau in chinurile facerii noului guvern, atat premierul Radu Vasile, cat si presedintele Emil Constantinescu au gasit timp sa-l primeasca. Lantos i-a asigurat pe cei doi de bunele sale intentii, dar rezultatele convorbirilor au fost nesemnificative, asa ca Lantos a promis ca va reveni, in vara, pentru un turneu mai lung care nu s-a materializat.
Interesanta pentru conceptia ca politica nu prea are de-a face cu principiile, este scrisoarea deschisa pe care episcopul Laszlo Tokes o trimite lui Tom Lantos in luna martie 1997. Desi duplicitatea si poltroneriile congresmenului democrat erau, de acum, binecunoscute, Tokes incepe prin a-l flata pe Lantos prin afirmatia elucubranta ca, in timpul dictaturii lui Ceausescu, acesta "a luptat pentru drepturile omului si ale minoritatii maghiare si ca, prin actiunea sa de retragere a clauzei, a avut un rol in caderea regimului comunist in Romania."(!) Scrisoarea episcopului, care intrase in contradictii cu conducerea UDMR, deplange participarea la guvernare a uniunii, care, ajunsa la putere, ar fi dispusa sa tradeze interesele minoritatii maghiare si ii cere lui Lantos "sa ia pozitie si sa-si asume rolul de negociator politic" in problema reinfiintarii Universitatii Bolyai.
La inceputul anului 2000, Tom Lantos si John E. Porter, copresedinti ai Grupului pentru Drepturile Omului sub egida Congresului, ii trimit lui Bela Marko, presedintele UDMR, o scrisoare prin care ii cereau "sa actioneze cat mai repede posibil" pentru retragerea proiectului Legii cultelor religioase care ar avea "un impact negativ asupra libertatii religioase indeosebi prin discriminarea grupurilor religioase mai mici". Marko se va conforma si ii va adresa in acest sens o solicitare prim-ministrului Mugur Isarescu. Fara a comenta calitatea proiectului legii, era evident ca mobilul actiunii nu era nici pe departe "impactul negativ" asupra libertatii religioase, ci articolul referitor la statutul national al bisericii ortodoxe si nemultumirea "bisericilor istorice" maghiare din Transilvania pentru ca legea nu prevedea explicit retrocedarea bunurilor bisericesti. Filiera scrisorii nu era prea greu de ghicit: ea pleca de la "bisericile istorice", prin UDMR si/sau Uniunea Mondiala a Ungurilor de la Budapesta - este transmisa lobby-ului ungar din SUA, acesta ii contacteaza pe cei doi politicieni americani care, prin intermediul lui Bela Marko o adreseaza premierului Isarescu...
Un "dictator pro-occidental" in locul lui Saddam
"Se pare ca Tom Lantos, congresmanul de California, si-a depasit recordul personal de grandomanie", scria in editia sa din 30 septembrie 2002 cotidianul israelian Ha'aretz. Conform ziarului, Lantos o asigurase pe Colette Avital, membru al Knessetului, ca "in curand nu vom mai avea nici o problema cu Saddam. Vom scapa de nenorocit, iar in locul lui vom instala un dictator pro-occidental, care ne va ajuta atat pe noi, cat si pe voi." Dupa ce articolul a fost publicat in SUA, Lantos l-a numit "un fals". Colette Avital a confirmat insa informatiile din Ha'aretz precizand ca a fost indignata de formularea congresmenului dar ca nu a reactionat pentru ca acesta era un prieten al Israelului, si chiar al ei personal, si nu vrut sa influenteze negativ relatiile dintre Israel si SUA. Imprudenta lui Lantos a declansat la acea vreme proteste ale activistilor pacifisti din circumscriptia congresmanului democrat. Manifestatiile au tinut doua saptamani, rastimp in care noua persoane au fost arestate.
Democratul Tom Lantos s-a dovedit a fi de la inceput un sustinator fervent al interventiei Statelor Unite in Irak, ca o conditie esentiala pentru combaterea fundamentalismului islamic. Cu toate acestea, in mod inexplicabil, in ianuarie 2003, Lantos a promovat pe agenda Congresului o rezolutie care risca sa deschida o adevarata "cutie a Pandorei". Documentul cerea independenta provinciei sarbe Kosovo, desi era de notorietate faptul ca, la fel ca Bosnia-Hertegovina, inainte de 1999, regiunea fusese un poligon de actiune al diverselor formatii militare islamiste. Argumentatia congresmenului se baza pe asimilarea statutului provinciei Kosovo, a carei populatie este predominant musulmana, cu cel al fostelor republici iugoslave carora comunitatea internationala le recunoscuse independenta. Lantos mai motiva ca, in acest fel, SUA ar arata lumii islamice ca nu ii discrimineaza pe musulmani si afirma ca, prin promovarea independentei Kosovo, Al Jazeera nu ar mai putea sustine ca Occidentul este impotriva lor. In octombrie 2004, rezolutia a fost amanata sine die, oponentii dezbaterii ei demonstrand ca documentul contrazice interesele americane prin faptul ca ar destabiliza in mod periculos Europa de sud-est printr-o fragmentare progresiva si prin retrasarea granitelor, ar favoriza o recrudescenta a terorismului impotriva caruia SUA sunt angajate activ si ar incalca dreptul international a carui respectare este esentiala pentru politica externa a SUA.
Dupa cum se stie, in politica nu exista prieteni, ci doar interese. Avand in vedere antecedentele congresmanului democrat, intrebarea care se pune este daca Tom Lantos, "prietenul Romaniei", are caderea morala si politica sa se erijeze in promotorul unor investitii americane in tara noastra cerand, in acelasi timp, ca Romania sa participe cu trupe in Liban...