"Dezghet" in librarii
O intalnire a lui Mirel Bran, corespondent al ziarului "Le Monde" la Bucuresti, cu 24 de personalitati s-a transformat intr-o carte care incearca sa raspunda unor asteptari pe care le nutreste Capitala. Bucurestiul este nerabdator: sa faca lumea sa uite imaginile despre dictatura, mizerie si spaima; sa devina o capitala europeana autentica, odata cu intrarea Romaniei in Uniune, in 2007; sa descopere pe deplin democratia; sa-si faca auzite nenumaratele voci, diverse, sonore si vibrante. Preocupat sa se reconstruiasca, Bucurestiul imbratiseaza militanti care ii ancheteaza trecutul, oameni care incearca sa-i panseze ranile si sa-i faca auzita diversitatea. Orasul freamata de tineri cineasti, de scriitori, de muzicieni, de dansatori, de actori. Ei il privesc deopotriva cu tandrete si cu obraznicie, ca sa nu se mai spuna ca "pe frontul de Est, nimic nou". "Bucuresti, dezghetul/Bucarest, le degel" (Editura Humanitas) va fi lansata azi, la orele 11.00, la Sala Dalles, in cadrul expozitiei de carte francofona organizata cu prilejul Sommet-ului Francofoniei. Vor participa: autorul volumului, Mirel Bran, scriitorul Dan C. Mihailescu, si, din partea editurii, Lidia Bodea. (L.D.)
Serile muzicii finlandeze
Sibelius, Englund, Mozart, Brahms, Saint-Saens, Debussy si cativa finlandezi sunt compozitorii ale caror lucrari vor putea fi audiate, timp de trei zile, in cadrul celei de a cincea editii a Festivalului "Serile muzicii finalandeze". Festivalul se va desfasura in trei orase, dupa cum urmeaza: azi, orele 18.00 - Constanta; 2 octombrie, orele 18.00 - Bucuresti; 3 octombrie, orele 18.30 - Bacau. Recitalul cameral va fi sustinut de catre oaspetii finlandezi - Linnea Hurttia (vioara) si Valeria Resian (pian), iar cel de pian, de catre Ilinca Dumitrescu, director artistic al festivalului, cu participarea fagotistului Vasile Macovei la Bacau. Evenimentul este organizat de Ambasada Finlandei la Bucuresti impreuna cu Muzeul National "George Enescu", Filarmonica de Stat "Mihail Jora" din Bacau si Liceul de Arta din Constanta. (L.D.)
Rachmaninov la matineu
Specializat in repertoriul de virtuozitate si interpretand de multe ori lucrari care au fost considerate imposibil de abordat, Konstantin Scherbakov a fost numit de critica de specialitate "un Rachmaninov modern". Artistul este aclamat pe scenele lumii pentru felul in care interpreteaza repertoriul clasic (de la Bach, Beethoven, Mozart, la Ceaikovski si Rachmaninov), dar si a transcriptiilor lui Liszt dupa Simfoniile lui Beethoven. Sherbakov va sustine maine, de la orele 10.00, pe scena Ateneului un recital extraordinar la pian. (L.D.)
Fotografie de dans
O expozitie de fotografie, intitulata "Moving Tendencies - Electronic S(h)elf", va fi deschisa pe 2 octombrie, la Centrul National al Dansului din Bucuresti (CNDB). Proiectul apartine Asociatiei ArtLink si fotografului Claudiu Cobilanschi, redactor la ziarul ZIUA, fiind realizat in parteneriat cu Centrul Dansului. "Moving Tendencies/Electronic S(h)elf" presupune organizarea unei expozitii de fotografie de dans si formarea unei baze de date cu materiale fara drepturi de autor, transmite CNDB. Materialele fotografice au fost stranse de la spectacole si ateliere de dans contemporan sustinute de artisti romani si straini, la Bucuresti, Bacau, Azuga, Cluj si Gheorgheni. O parte a acestor fotografii vor fi expuse la CNDB incepand cu 2 octombrie. (D.C.)
Simion acuza Academia
Eugen Simion, fostul presedinte al Academiei Romane, acuza institutia pe care a condus-o ca a blocat editarea manuscriselor facsimilate ale lui Mihai Eminescu, desi pentru acest proiect era disponibila in buget suma de un milion de lei. In ianuarie 2005, Academia Romana a lansat primul volum de manuscrise facsimilate ale lui Mihai Eminescu - un proiect al fostului presedinte, Eugen Simion. Pe 15 ianuarie 2006, la implinirea a 156 de ani de la nasterea poetului, au fost lansate si volumele II-VI din editia facsimilata a manuscriselor eminesciene. La momentul respectiv, Academia anunta continuarea proiectului, pentru care exista o finantare de un milion de lei. Eugen Simion acuza acum "blocajul" cu care se confrunta proiectul sau. Potrivit acestuia, motivul stagnarii proiectului este legat de faptul ca pana in prezent manuscrisele erau tiparite la Regia Autonoma "Monitorul Oficial",iar Academia a vrut sa dea dreptul de tiparire unei alte edituri. (D.C.)