"Sfanta Fata" de la Manoppello, la fel cu chipul de pe Giulgiu

Cercetari recente efectuate asupra relicvei de la Manoppello au pus in evidenta un fapt tulburator: Fata de pe marama Veronicai este identic cu chipul de pe Giulgiu din Torino si ambele il infatiseaza pe Mantuitorului Hristos.

Una dintre cele mai tulburatoare imagini a Mantuitorului Hristos, considerata “mama tuturor icoanelor”, este o relicva pastrata in sanctuarul fratilor capucini “Sfanta Fata” din Manoppello, de langa Pescara, din regiunea italiana Abruzzo. Este vorba despre chipul imprimat pe marama cu care Veronica a sters fata lui Iisus pe drumul crucii. Cercetari recente efectuate asupra relicvei pun in evidenta o asemanare impresionanta cu chipul Mantuitorului de pe Sfantul Giulgiu de la Torino, ceea ce i-a facut pe specialisti sa concluzioneze ca marama de la Manoppello nu este altceva decat originalul panzei cu care a fost stearsa fata Mantuitorului Hristos.

Asa cum se infatiseaza astazi Sfanta Fata, cum este denumita aceasta relicva in lumea catolica, este o marama din lana alba, transparenta, care are dimensiunea de 17/24 cm. Ceea ce este uluitor este faptul ca, pe masura ce vizitat orul se apropie de altarul unde este pastrata, aceasta panza incepe sa se coloreze din ce in ce mai mult, pana ce se contureaza chipul unui om suferind.
Marama a fost studiata cu seriozitate in repetate randuri. Dupa cum informeaza site-ul Catholica, citand un material tradus dupa agentia “Zenit”, parintele iezuit Heinrich Pfeiffer, profesor german de iconologie si istorie a artei crestine de la Universitatea Gregoriana din Roma, dupa 13 ani de studiu asupra sfintei relicve, este cel dintai specialist care a sustinut ca aceasta este marama autentica a Veronicai. Acesta nota:
„Faptul ca fata apare si dispare in functie de locul de unde vine lumina a fost considerat o minune in timpul Evului mediu. Aceasta nu este o pictura. Noi nu stim cum se coloreaza marama si nici cum a fost imprimata imaginea. Putem spune doar ca are culoarea sangelui”.

Istorie, ipoteze si dispute
Cele mai vechi informatii despre aceasta relicva sunt cuprinse in cartea apocrifa “Faptele lui Pilat”, din secolul al VI-lea, unde este prezentata o legenda despre Veronica, o femeie evlavioasa care a sters fata lui Iisus pe drumul care ducea spre Golgota. Astfel, chipul Mantuitorului a ramas imprimat pe marama.
Au existat si critici care au spus ca numele Veronicai ar fi o deformare lexicala a unor nume grecesti si latine pentru a indica “icoana adevarata” sau “imaginea autentica”, folosita in Evul Mediu pentru a “certifica” chipurile miraculoase ale lui Iisus. “In pofida acestor izvoare nesigure, unele dintre ele provenind chiar din secolul al IV-lea, istoria maramei Veronicai a fost prezenta multe secole in cultura populara catolica”, se arata im materialul prezentat de agentia “Zenit”.

Cu ocazia primului An Sfant din 1300, marama Veronicai a fost adusa la Vatican si asezata in bazilica “Sfantul Petru”, devenind pentru miile de pelerini una din “Mirabilia urbis”.Despre ea vorbeste si poetul Dante Alighieri (1265-1321) in cantarea XXXI din “Paradisul”.
Dupa Anul Sfant 1600, urmele maramei s-au pierdut, ulterior fiind regasita la Manoppello.
Cercetari recente acrediteaza ipoteza ca in perioada in care a avut loc restaurarea bazilicii “Sfantul Petru “, inceputa sub Papa Paul al V-lea (1605-1621), in 1608, capela in care era pastrata Sfanta marama a fost daramata.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe