Ministrul federal de Interne, crestin-democratul Wolfgang Schauble, a deschis miercuri la Berlin prima conferinta islamica din Germania, intitulata "Societatea germana si consensul valorilor". La conferinta au fost invitati 15 reprezentanti ai comunitatilor musulmane din Germania si 15 reprezentanti ai structurilor de stat. Conferinta vizeaza, in primul rand, gasirea unor modalitati acceptabile pentru convietuirea pasnica a musulmanilor cu restul populatiei. Participantii intentioneaza sa redacteze si sa semneze un contract social intre statul german si populatia musulmana.
In preajma conferintei s-au facut auzite numeroase voci critice din randul comunitatilor musulmane din Germania, care au contestat participarea unor persoane considerate necalificate, deoarece ar sustine ideei neconforme cu invataturile religioase islamice si s-ar fi pronuntat pentru respectarea conceptelor secularizarii sau pentru egalitatea sexelor. Obiectivele conferintei, ca, de pilda, reglementarea predarii religiei musulmane in scoli publice de catre cadre didactice calificate in Germania si crearea unei organizatii reprezentative unice a musulmanilor, au fost puse sub semnul intrebarii de catre anumite grupari care nu au fost invitate. Astfel, Oguz Ucuncu, secretarul general al organizatiei "Milli Gorus", grupare cu 30.000 de membri, suspectata de raspandirea unor idei fundamentaliste indreptate impotriva ordinii constitutionale, a contestat lista invitatilor si agenda de lucru.
In schimb, secretarul general al Consiliului central al musulmanilor, Mazyek, a vorbit despre o zi istorica, deoarece ea deschide perspectiva inceperii unui dialog interconfesional si interetnic. Intr-un interviu radiodifuzat, presedintele Consiliului Islamic, Ali Kizilkaya, si-a exprimat speranta ca intalnirea va contribui la normalizarea relatiilor dintre statul german si cetatenii de religie musulmana.
Autocenzura ca masura preventiva?
Conferinta de la Berlin este umbrita de scandalul izbucnit in urma deciziei de anulare a spectacolelor programate cu opera "Idomeneo" a lui Mozart. Decizia luata de directiunea Operei de Stat (Staatsoper) din Berlinul de Vest a starnit un val de discutii si polemici. Pana si cancelara Angela Merkel a criticat masura conducerii Operei, calificand-o drept un act de autocenzura. "Metoda autocenzurii din cauza unor temeri" este inacceptabala, a spus sefa Guvernului federal intr-un interviu acordat ziarului "Neue Presse" din Hanovra. Directoarea Operei, Kirsten Harms, a explicat in mai multe interviuri ca decizia a fost luata dupa ce Oficiul pentru combaterea criminalitatii din cadrul Ministerului de Interne al landului Berlin i-a atras atentia asupra unor posibile atacuri teroriste, fiindca spectacolul ar putea leza sentimentele religioase ale unor musulmani. Ea a mai aratat ca a dorit "sa evite periclitarea salariatilor si publicului institutiei pe care o conduce".
Regizorul Hans Neuenfels, in schimb, nu s-a aratat impresionat de intregul scandal, reliefand ca nu intentioneaza sa schimbe scena finala - care sta la baza acestui scandal fara precedent. In spectacolul sau dupa opera lui Mozart, scrisa in urma cu aproape 200 de ani, regele din Creta antica, Idomeneo, apare pe scena cu un sac patat de sange, din care scoate capetele lui Poseidon, Isus Cristos, Buddha si Mahomed. Montarea nu lezeaza sentimentele vreunei comunitati religioase, a declarat regizorul Neuenfels ziarului "Suddeutsche Zeitung". El a avertizat fata de "foarfeca" autocenzurii, care ar putea determina responsabilii teatrelor din Germania sa evite montarea unor piese in care sunt abordate subiecte sensibile, ca, de pilda, tematica Islamului.
Atat presedintele Bundestagului, crestin-democratul Norbert Lammert, cat si vicepresedintele Parlamentului, social-democratul Wolfgang Thierse, au calificat decizia anularii spectacolului cu opera lui Mozart drept o masura contraproductiva si falsa.
Incidentul a declansat o avalansa de comentarii publicate in paginile culturale ale presei germane. Directoarea Operei, opineaza "Frankfurter Allgemeine Zeitung", a lezat teatrul ca institutie civica. Ziarul "Trierischer Volksfreund" compara gestul directoarei cu o sinucidere, iar ziarul "Die Welt" vorbeste despre o "capitulare a artei in fata amenintarii unor eventuale actiuni violente". Saptamanalul "Der Spiegel" vede in anularea spectacolului "un simptom socant al capitularii preventive" in fata unei prezumptive amenintari.
Faptul ca modelul directiunii Operei de Stat a inceput sa fie imitat rezulta si din decizia televiziunii publice germane, ARD, care a reprogramat difuzarea unui film politist in care se tematizeaza violenta unui elev musulman turc. Filmul trebuia sa fie difuzat miercuri la o ora de maxima audienta, dupa ora 20. In cele din urma, filmul a putut fi vizionat trei ore mai tarziu.