La Bucuresti a inceput cursa pentru postul de comisar european. Inca nu e clar cine desemneaza candidatii pentru executivul comunitar - ceea ce e o chestiune care arunca intreaga poveste intr-o zona a declaratiilor, barfelor si zvonurilor. Tratatul de aderare al Romaniei la Uniunea Europeana ne spune destul de putine referitor la numirea comisarului european. Si anume ne informeaza prin articolul 45 ca "un cetatean al fiecarui nou Stat Membru va fi numit pentru Comisie la data aderarii. Noii membri ai Comisiei vor fi numiti de catre Consiliu in acord comun cu presedintele Comisiei, dupa consultarea Parlamentului European si in concordanta cu criteriile stabilite".
Le fel de nelamuriti ramanem si in fata noii Constitutii revizuite a Romaniei (revizuire cu tambalau, ca la noi la nimenea) - si fie vorba intre noi, revizuita degeaba. Articolele - clamate patetic ca fiind absolut necesare pentru aderarea la Uniune - care se refera la relatiile comunitare sunt seci, cat se poate de seci: ne informeaza ca aderam si gata si ne vom supune tuturor tratatelor comunitare, de-acum si de saptamana viitoare si in vecii vecilor, amin!
Mai ramane sa ne indreptam catre Tratatul de infiintare a Uniunii Europene care ne lamureste in articolul 214: "Consiliul European (...) va adopta lista persoanelor pe care intentioneaza sa le numeasca membri ai Comisiei, alcatuita in concordanta cu propunerile fiecarui Stat Membru". O exprimare neclara la prima vedere: nominalizarile le fac statele membre. Insa articolul 80 din Constitutia Romaniei ne lamureste: "Presedintele Romaniei reprezinta statul roman (...)". Cu alte cuvinte, presedintele Basescu este cel care numeste candidatul la postul de comisar european! Iar declaratia recenta a premierului Tariceanu - care afirma sigur de el ca nominalizarile pentru cursa spre Bruxelles constituie apanajul Guvernului - nu mai face nici doua parale. Totusi nu vom fi scutiti de circul dintre palatele Cotroceni si Victoria in privinta comisarului european.
Din negura barfelor a iesit la iveala o lista cu trei posibili candidati: Monica Macovei - actual ministru al Justitiei, Anca Boagiu - ministru al Integrarii Europene si Leonard Orban - secretar de stat in Ministerul Integrarii Europene. Calendarul pentru acceptarea unui reprezentant al Romaniei in Comisia Europeana este destul de strans, astfel incat nominalizarea se afla sub presiunea timpului.
Candidatul Romaniei la postul de comisar european urmeaza sa fie validat de plenul Parlamentului European (PE) pe data de 4 ianuarie, intr-o sesiune speciala. Conferinta Presedintilor de grupuri politice din Parlamentul European a mai hotarat ca audierile pentru noii comisari sa aiba loc la sfarsitul lunii noiembrie. Ceea ce inseamna ca Romania va trebui sa trimita propuneri pana la jumatatea lunii noiembrie.
Este cert ca premierul Tariceanu - aflat in cadere libera dupa surpriza Basescu-PSD-SRI - va incerca sa-si dreaga obrazul si va sari la beregata pentru a numi el candidatul la functia de comisar. Exista la un moment dat o idee ca Tariceanu va "cadea pe scari in sus" si va fi usuit de la Bucuresti in scaunul de comisar european - insa asa ceva e putin probabil la un om care si-a dat si retras demisia de doua ori intr-o singura vara. Monica Macovei este un concurent fals pentru Comisia Europeana, daca chiar vrea sa plece de la Bucuresti activitatea si experienta de pana acum o recomanda mai degraba pentru un post de judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, ceva ce poate obtine fara multa bataie de cap. Sansele Ancai Boagiu (in calitate de fidela a presedintelui) sunt anulate de opozitia Cotroceni-Victoria - situatie care se poate schimba daca Basescu va tine cu orice pret sa-si impuna omul si la Bruxelles.
Practic, la orizont se prefigureaza un candidat surpriza, neluat in seama pana acum la modul serios: Leonard Orban. Care din mai 2001 se ocupa de integrarea europeana, fiind multa vreme adjunctul negociatorului sef cu UE, pesedistul Vasile Puscas. Pastrat in postul de secretar de stat MIE si in guvernarea liberalo-pedista de azi, Orban beneficiaza de o imagine buna prin aceea ca nu a prea fost prezent in media - sau rarele lui aparitii au avut o compozitie pozitiva. Cu un discurs masurat, Leonard Orban este caracterizat ca fiind un tehnocrat. Care se bucura acum de o sustinere cvasi-oculta pentru Bruxelles. Leonard Orban a dat cu mucii in fasole intr-un interviu pentru ziarul austriac Der Standard, unde a afirmat ca sunt asteptate zece condamnari pentru coruptie din randurile fostei puteri, la cel mai inalt nivel. Antepronuntare! au strigat pesedistii iritati. Leonard Orban s-a repezit sa dreaga busuiocul si a trimis o rectificare la Viena - insa la o saptamana dupa aparitia interviului. Ziaristii austrieci s-au basicat si si-au pastrat pozitia si dupa publicarea rectificarii: ei nu au facut altceva decat sa traduca spusele lui Orban. Intrata in presa romaneasca, stirea a incins liniile telefonice: e baiat bun, lasati-l... E clar, fara nici un fel de dezbatere publica, analiza sau consultare, Leonard Orban a fost pus pe teava catre Bruxelles.