Libanul a ramas deci una dintre temele cele mai interesante ale unui sommet centrat altfel pe teme aparent destul de abstracte, precum promovarea educatiei prin noile tehnologii informatice, sustinerea culturii franceze in lume sau lupta pentru pace si democratie.
Controversele despre Liban au inceput chiar de la momentul sosirii delegatiilor, cand au inceput speculatiile ca Basescu nu l-ar fi invitat la sommet pe presedintele libanez din cauza insistentelor lui Chirac.
Presedintele libanez nu este agreat la Paris, fiind considerat un apropiat al guvernului sirian si al miscarii Hezbollah. Daca Chirac a dat asigurari ca dezacordurile despre Liban au fost exclusiv de forma, premierul Canadei, care a fost impreuna cu Franta principalul actor in disputa despre rezolutia asupra Libanului, a insistat ca Francofonia trebuie sa recunoasca victimele de ambele parti ale conflictului din Liban.
El a spus ca o organizatie cum este Francofonia, care trebuie sa exprime tocmai toleranta pentru diversitatea culturala, nu poate sa se rezume la a compatimi si declara sustinere numai pentru una dintre parti. Evident, in timpul dezbaterilor, Franta solicitase ca accentul sa fie pus pe victimele inregistrate printre civilii libanezi.
Canadianul si-a manifestat sustinerea pentru multiculturalism si toleranta prin insusi comportamentul sau in timpul conferintei, cand, la incheierea declaratiei sale in franceza, a reluat imediat acelasi discurs si in engleza, spre surprinderea unei audiente cu urechile deja obisnuite numai cu franceza.
Au aparut, astfel, in subtextul dezbaterii despre Liban, germenii unei discutii mai largi despre natura Francofoniei: este ea menita sa promoveze franceza si interesele popoarelor francofone sau, insistand pe solidaritatea francofonilor si pe apararea culturii franceze, ea trebuie sa fie de fapt un promotor al diversitatii?
Tinand totusi cont de puterea de actiune pe care Francofonia ar putea-o avea efectiv in Liban, putem sta linistiti ca lipsa unui acord al francofonilor nu va avea consecinte prea serioase in zona.
Despre autor:
Sursa: Curierul National
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Copilul îți spune nu mă iubești: ce înseamnă cu adevărat și cum răspunzi ca...
Sursa: garbo.ro
-
Casa Regală a României, la Palatul Buckingham! Întâlnire cu Regele Charles a...
Sursa: kudika.ro