Stenograma asasinarii lui Foris

La 17 ianuarie 1968, "Comisia de Partid" (CNSAS-1968), in componenta Gh. Stoica, Vasile Patilinet, Grigore Raduica, l-a chestionat pe Teohari Georgescu, fostul ministru de Interne - acuzat in grupul Ana Pauker, Vasile Luca - in legatura cu imprejurarile in care a fost asasinat Stefan Foris, fost secretar general al "Partidului Comunist din Romania" (PCdR), destituit la 4 aprilie 1944, si apropiat de Emil Bodnaras.
Pentru o mai completa perspectiva a cititorilor, vom reproduce mai intai, Procesul Verbal al Interogatoriului din 18 mai 1953, luat lui Teohari Georgescu pe aceeasi tema; stenograma din 17 ianuarie 1968, precum si concluziile Comisiei de Partid cuprinse in Nota Strict-Secreta din 14 aprilie 1968, al CNSAS-1968, modalitatea subtila prin care a fost "albit" Teohari Georgescu, din interes de lupta politica a lui Ceausescu cu "baronii" lui Dej. Amintim doar ca, la vremea respectiva, Ceausescu votase si el pentru condamnarea lui Teohari Georgescu. Mai precizam si ca termenii de "baronii lui Dej", ca si "comunism dinastic" au fost introdusi in politologia romaneasca de Vlad Georgescu. (Vladimir Alexe)
(126). 1953 mai 18. Proces verbal al interogatoriului lui Teohari Georgescu privind activitatea si suprimarea lui St. Foris (fragment)
Proces verbal
de interogatoriu
Arestatul GEORGESCU TEOHARI, nascut la 31 ianuarie 1908 in Bucuresti, fiul lui Constantin si Ana, de profesie tipograf, fost Ministru al Afacerilor Interne, cu ultimul domiciliu in Bucuresti, sos. Jianul nr.17.
18 mai 1953, Bucuresti
Interogatoriul a inceput la ora.......
s-a terminat "...
(...)
Intrebare: Dar ce s-a intamplat cu Foris?
Raspuns: In anul 1946, FORIS STEFAN a fost suprimat.
Intrebare: Arata amanuntit cum s-a intamplat acest lucru?
Raspuns: In septembrie 1944 cand am venit de la Timisoara in Bucuresti am aflat - nu-mi amintesc de la cine - ca STEFAN FORIS la 23 august 1944 era liber, ca a fost arestat si depus intr-o casa a Partidului, unde era pazit.
In vara anului 1945, FORIS a fost preluat de Minsterul de Interne si tinut in arestul Ministerului.
In anul 1946 a venit la mine generalul NICOLSCHI si m-a intrebat "Ce facem cu FORIS? Sta demult". Eu i-am raspuns ca am sa intreb si am sa-i comunic.
Dupa cateva zile m-am dus la secretarul general al Partidului si l-am intrebat: "Ce facem cu FORIS, il tinem de mult, il suprimam?" Fata de propunerea mea, secretarul general al Partidului mi-a spus ca este de acord sa-l suprimam. - Dupa aceasta am cautat pe VASILE LUCA si pe ANA PAUKER. - I-am gasit impreuna intr-o camera a lui ANA PAUKER de la etajul I. I-am intrebat ce facem cu FORIS in sensul daca sa-l suprimam.
Amandoi au fost de acord. - Dupa aceasta i-am comunicat lui Pintilie ca sa-l ridice pe Foris, deoarece s-a hotarat suprimarea lui. - Foris Stefan a fost dus intr-o casa si suprimat de catre o echipa condusa de Petre Bulgaru. - Dupa aceasta generalul Pintilie mi-a confirmat ca a fost executat.
Intrebare: Cine l-a adus pe Foris in arestul Ministerului?
Raspuns: Aducerea lui Foris in arestul Ministerului de Interne s-a facut din ordinul meu in urma cererii generalului Pintilie Gheorghe. Nu stiu cine anume l-a adus in arest.
Intrebare: Dar obiectele gasite in casa unde era tinut Foris cine ti le-a adus?
Raspuns: Dupa aducerea lui Foris in arestul MAI, generalul Nicolschi mi-a telefonat ca s-a gasit in casa unde a fost tinut Foris un caiet scris de Foris intrebandu-ma daca il trimite la CC al PCR. Eu i-am spus sa-l trimita la CC. Nu stiu cui anume l-a trimis si prin cine.
Intrebare: In ce loc ai discutat cu Vasile Luca despre memoriul gasit la Foris?
Raspuns: Dupa trimiterea memoriului lui Foris la CC, am discutat cu Vasile Luca despre acest memoriu in sediul CC.
Intrebare: In ce sens ati discutat?
Raspuns: Luca avea in mana acest memoriu si mi-a spus ca contine lucruri importante in legatura cu perioada de activitate a Partidului din timpul razboiului.
Intrebare: Oare vrei sa sustii ca memoriul lui Foris Stefan l-ai vazut pentru prima data in mana la Luca?
Raspuns: Sustin ca acest memoriu eu l-am vazut pentru prima data in mana la Vasile Luca.
Intrebare: Atunci in ce imprejurari ai citit pentru prima data acest memoriu?
Raspuns: Eu nu am citit acest memoriu.
Intrebare: Dar in general ce s-a intamplat cu acest memoriu?
Raspuns: Eu cunosc ca generalul Nicolschi a trimis din ordinul meu acest memoriu la Partid, ca am vazut acest memoriu la Luca cand mi-a vorbit despre el fara a-l citi, iar mai departe nu stiu ce s-a intamplat cu el.
Intrebare: Cat timp a fost tinut Foris in arestul Ministerului de Interne?
Raspuns: Foris a fost adus in arestul Ministerului de Interne in vara anului 1945 (nu-mi amintesc data exacta) si tinut pana in primavara anului 1946. (Nu-mi amintesc data exacta).
Intrebare: In ce fel a fost cercetat Foris Stefan?
Raspuns: Cat a stat in arestul Ministerului de Interne, Foris Stefan nu a fost cercetat.
Intrebare: De ce nu a fost cercetat?
Raspuns: Foris nu a fost cercetat deoarece in fata Ministerului de Interne stateau zeci de alte probleme curente.
Intrebare: D-ta stiai ca Foris este un provocator?
Raspuns: Da, am stiut ca Foris este un dusman.
Intrebare: Atunci cum explici faptul ca nu ai luat masuri pentru a dezvalui intreaga activitate dusmanoasa a lui Foris? Sau poate vrei sa sustii ca acest lucru nu era important?
Raspuns: Eu am facut propunerea ca Foris sa fie suprimat, deoarece in acea vreme exista o atmosfera de ura in randul activistilor de partid impotriva provocatorilor si nu am luat masuri pentru cercetarea lui, deoarece Ministerul de Interne avea de rezolvat in acea vreme probleme mai importante.
Intrebare: Cand d-ta ai fost numit Ministru de Interne, ai stiut ca trebuie sa descoperi pe cei ce au luptat impotriva clasei muncitoare si a Partidului?
Raspuns: Da, am stiut acest lucru.
Intrebare: Stiai ca Foris era invinuit pentru tradarea tipografiei CC al PCR in anul 1940?
Raspuns: Am stiut ca aceasta era una din zecile de tradari de care era acuzat Foris.
Intrebare: Mai inainte ai declarat ca Vasile Luca ti-a spus ca a descoperit pe cel care a tradat pe Muller si tipografia in anul 1940. De ce nu ai luat masuri pentru a clarifica cine a tradat tipografia?
Raspuns: Preocuparile importante pe care le aveam in Minister in anii aceia m-au impiedicat ca sa clarific problema caderii tipografiei din anul 1940.
Intrebare: Despre faptul ca Vasile Luca ti-a spus ca a descoperit pe cel ce a tradat tipografia in 1940 si ca trebuie suprimat, cu cine ai mai vorbit?
Raspuns: Nu, despre acest fapt nu am mai vorbit cu nimeni.
Intrebare: De ce, doar era o chestiune importanta?
Raspuns: Intre timp mi-am amintit ca cele spuse de Luca, in legatura cu cel ce a tradat tipografia in anul 1940, s-au intamplat intr-o discutie la care au participat si membrii Secretariatului inainte de a incepe o sedinta. Deoarece chestiunea nu a fost dezbatuta si nici nu s-a hotarat ceva in legatura cu aceasta, eu nu am dat curs celor spuse de Luca.
Intrebare: Ancheta te mai intreaba inca o data daca sustii ca cele declarate in acest interogatoriu despre Foris corespund adevarului?
Raspuns: Da, sustin ca cele declarate in acest interogatoriu, in legatura cu Foris, sunt adevarate.
Intrebare: Reiese ca si acum continui sa minti si de aceea ancheta va reveni cu aceste probleme.
Raspuns: Am declarat verbal si declar si acuma ca nu induc in eroare ancheta.
Dupa ce am citit prezentul prces verbal de interogatoriu cuvant cu cuvant si am constatat ca corespunde cu cele declarate de mine, sustin si semnez, nesilit de nimeni.
Capitan de Securitate P. Socol ss.Georgescu Teohari
(ASRI, FP, dosar nr. 40009, f.236-241)
(148), 1968 ianuarie 18. Stenograma declaratiilor lui Teohari Georgescu si Pintilie Gheorghe privind imprejurarile asasinarii lui St. Foris
Stenograma
declaratiilor date de tov. Teohari Georgescu si Pintilie Gh. la data de 17 ianuarie 1968 in fata comisiei
Tov. Gh. Stoica: Ce ne mai puteti spune?
Tov. Teohari Georgescu: Era un tovaras care ii spunea Bulgaru si acum a iesit la pensie; era un tovaras marunt, poate sa aiba acum 66 de ani.
Tov. Gh. Stoica: Acesta l-a executat sau el a participat doar?
Tov. Teohari Georgescu: Dupa cum spunea Pintilie, acesta ar fi fost. Aceasta mi-a povestit-o dupa un timp. Pintilie in perioada aceea era la Comitetul Central si el mi-a spus dupa un timp cum s-a intamplat. Dupa cum spunea, a fost impresionat de chestiunea aceasta, in sensul ca a simtit nevoia sa spuna cuiva. A fost suprimat intr-o forma barbara.
Tov. Gh. Stoica: Cum ti-a redat?
Tov. Teohari Georgescu: Retin ca a fost omorat cu o ranga. Nu a putut fi omorat cu o singura lovitura si a trebuit sa-i dea mai multe lovituri. In orice caz a fost lovit cu un corp tare si nu a fost impuscat pe motivul ca sa nu faca galagie. M-am straduit sa redau lucrurile asa cum s-au petrecut, pentru ca a trecut un timp indelungat. Mi-a ramas intiparit ca suprimarea s-a facut de Bulgaru in casa aceea. Pintilie a primit sarcina din partea lui Gheorghiu-Dej sa faca acest lucru. El a fost executant si a dat altcineva. Nu mi-a mai spus despre nimeni, cel putin eu nu imi amintesc, in mintea mea a ramas Bulgaru. Dupa cate stiu eu pe deasupra s-a turnat o placa de beton.
Tov. V. Patilinet: V-a spus cineva ca s-a turnat placa de beton?
Tov. Teohari Georgescu: Pintilie mi-a spus ca s-a pus o placa de beton, dar nu mai stiu cand. De Bulgaru stiu ca a lucrat pe la gospodarie ca om de incredere.
Tov. V. Patilinet: Il avem aici si pe Pintilie. De fapt a fost o grupa de oameni care a sapat acolo, in prezenta lui Pintilie, au ajuns pana la adancime de 2 metri. Si nu au gasit nimic.
Tov. Gh. Stoica: Pe atunci acolo era o singura incapere, iar acum sunt mai multe camere, probabil ca s-au facut modificari ulterior si exact in locul acela s-a cautat.
Tov. Gr. Raduica: Pivnita nu a fost, ci numai o camera la parter si asa s-a predat la polonezi; dupa aceea insa s-au facut o serie de modificari aparand acum 3 camere.
Tov. Gh. Stoica: A fost rascolita fundatia.
Tov. Raduica Gr.: Ministerul de Interne nu a primit sesizare ca ar fi fost gasite ceva cadavre acolo?
Tov. Teohari Georgescu: Nu.
Tov. Gh. Stoica: Cand au venit polonezii?
Tov. Teohari Georgescu: Dupa un an.
Tov. Gh. Stoica: Problema e ca compozitia pamantului nu putea sa dizolve cadavrele intr-un an de zile. Nu au utilizat cumva substante chimice?
Tov. Teofari Georgescu: Nu.
Tov. Gr. Rasuica: Pintilie v-a spus ca a pus placa de beton?
Tov. Teohari Georgescu: Retin ca aceasta a fost o masura de securitate ca sa nu dea peste el. Nu pot sa spun 100%. Stiu ca acolo a fost suprimat si ingropat.
Tov. V. Patilinet: Daca nu stie, sa vina Pintilie sa spuna ceva. El nu neaga. El a fost primul care a spus: "Eu am facut". Dansul sustine ca intr-adevar l-a adus pe Bulgaru, insa Bulgaru a ramas afara. A fost lovit insa de soferul lui Pintilie. Bulgaru nu stia cine este cetateanul acesta si nici soferul nu stia. Problema este sa vedem daca putem sa stim care este realitatea. Pintilie spune: "Eu l-am omorat", ca s-a suit pe ceva in spatele usii si cand a intrat i-a dat in cap.
(A intrat tov. Pintilie Gheorghe)
Tov. Pintilie Gh.: Am fost la fata locului intr-o zi si parerea mea este ca acolo s-a umblat. Am masurat centimentru cu centimetru dar nu am gasit nimic. Tovarasii sustin ca a fost perete acolo, dar stiu ca noi nu am pus perete. Am asistat acolo tot timpul si cei care au muncit si-au dat toata silinta. Pe la o adancime de 3 metri am gasit doar niste bete. Noaptea au sapat cam la 2 m si am spus ca a fost mai adanc. Eu am gasit niste oase mici si am rugat pe tovarasi sa faca o analiza, de asemenea, am mai gasit si niste pietre.
Tov. Gr. Raduica: Ulterior s-au gasit oase, dar de animale.
Tov. Pintilie Gh.: Am intrebat pe tovarasi daca au gasit ceva si au spus ca au gasit doar niste oase mici, dar nu sunt umane. Parerea mea a fost ca s-a umblat, pentru ca la un metru s-a gasit o teava lunga de 3 metri si se vede ca mai veche de 10 ani nu este. Am taiat-o si parerea mea este ca s-a umblat acolo. Am rugat pe tovarasi sa intrebe pe Teohari poate isi aminteste; eu nu i-am spus cu amanunt, dar sa intrebe cu amanunt ce i-am spus lui. Nu cred ca i-am spus cu amanunt ci in linii mari, in general. M-am gandit ca poate la urma am uitat, insa eu spuneam tovarasului Raduica ca o incercare, dar nu cred sa fi spus cu amanunt. Tov. Raduica mi-a dat o parere, ca poate este in garaj. Nu este, pentru ca de la inceput am spus ca acolo este, am aratat si usa si geamul. Tov. Raduica spunea ca poate s-a schimbat in garaj. Nu puteam sa fac, pentru ca aveam nevoie de el. Daca dvs. ati vedea pozitia garajului si camera ati putea constata ca era mai ascuns. Dupa cum spunea am avut timp pana la anul nou; m-am gandit si cred ca acolo a umblat cineva - alta explicatie nu poate sa fie. Am rugat pe tovarasi sa sape mai aproape de geam, dar nu poate sa fie pentru ca mai erau 20 cm. Alta explicatie nu poata sa fie decat aceea ca s-a umblat acolo.
Tov. Gh. Stoica: Cand au venit polonezii si li s-a dat localul?
Tov. Pintilie Gh.: Noi deja eram pe plecare de acolo. Am eliberat cladirea prin 1945 - era proprietatea lor si ne presau mereu - am avut mult scandal cu ei. Am luat si am mutat sindicatul la nr.16. Ei au facut lucrari aici cam un an de zile.
Tov. Gh. Stoica: Dupa ce l-ati omorat, s-a pus placa de ciment?
Tov. Pintilie Gh.: Am pus pamant, apa, am lasat 2-3 zile pana s-a batut si iar am pus apa si singura grija a fost ca sa se aseze pamantul. Podeaua era de scandura alba, nevopsita si m-am preocupat s-o vopsesc dar nu am gasit vopsea si am lasat-o la fel. Apa cu care udam era luata de la chiuveta.
Tov. Gh. Stoica: Cine a vazut executia?
Tov. Pintilie Gh.: Eu cu soferul meu. Bulgaru l-a adus doar pana la usa.
Toc. Gh. Stoica: Cine l-a executat?
Tov. Pintilie Gh.: Soferul meu i-a dat in cap o singura data.
Tov. Gh. Stoica: A tipat?
Tov. Pintilie Gh.: Nu.
Tov. Gr. Raduica: Soferul era urcat pe un scaun pentru ca Foris era inalt si acesta nu ajungea. Asa l-a omorat.
Tov. Gh. Stoica: De unde era soferul?
Tov. Pintilie Gh.: Din Uniunea Sovietica. Sa va spun cum a fost: Eu am sapat groapa - eu personal am facut totul - nu am vrut sa amestec pe nimeni. Mi-a fost frica sa nu afle numele lui Foris. Bulgaru cand a fost la tovarasul Raduica a intrebat de cine este vorba. Zice: "A, acela care injura pe Ana Pauker?" Deci, eu cu soferul meu am fost.
Tov. Gh. Stoica: Cum era groapa facuta?
Tov. Pintilie Gh.: Groapa am facut-o mai adanca - abia acum am aflat ca oasele putrezesc - am sapat mai adanc ca daca cineva va schimba podeaua sa nu dea peste el; cam 2-3 m adancime.
Tov. V. Patilinet: Sunteti convins ca unde s-a sapat nu este?
Tov. Pintilie Gh.: Va spun ca prima data nu mi-a placut cum a sapat. I-am spus tov. Raduica si in noaptea aceea s-a facut de la inceput si am luat bucata cu bucata pamantul. Am stat doua nopti acolo si nu am vazut nimic.
Tov. Gh. Stoica: Dupa ce te orientezi ca acolo s-a umblat? Ati avut vreodata o sesizare din partea polonezilor ca au gasit ceva?
Tov. Pintilie Gh.: Depinde la ce timp. Daca s-a descoperit dupa 4-5 ani nu spunea, daca descoperea acum se aducea armata, militia, procuratura. Atunci nu puteau sa-si dea seama pentru ca toti au stiut ca acolo a fost Gestapoul. Eu va spun ca si acum daca gasesti multe cranii de oameni nu mergi cu ele la militie. Cat timp am fost in minister nu am auzit ca cineva sa sesizeze. Daca se auzea, numaidecat saream in sus ca era opera mea. Preocuparea mea era sa nu gaseasca si cand au terminat curatenia si am vazut ca se muta, am rasuflat usurat.
Vreau sa va spun de ce nu am pus pe cineva sa sondeze daca polonezii nu descopera ceva. Daca puneam pe cineva sa sondeze atunci descoperea imediat.
Tov. V. Patilinet: Cei care au construit acolo din cadrul intreprinderii, cei care au facut reparatiile nu se cunosc, nu putem sa cunoastem care?
Tov. Gr. Raduica: A fost gasit parchetarul, din intamplare, si asta pentru ca sub parchet s-a gasit scris numele lui. A recunoscut ca el a pus parchetul. In legatura cu camera a spus ca era asa cum este acum.
Tov. V. Patilinet: De la polonezi nu am putea sa vedem cine a lucrat acolo?
Tov. Gr. Raduica: Cautam devize si nu stim ce lucrari s-au facut. Nu se gaseste in evidenta cine a lucrat.
Tov. Teohari Georgescu: De cladire s-a ocupat ing. Calmanovici. Se pune problema ca la polonezi nu s-a facut o reparatie de un an de zile.
Tov. Gr. Raduica: Polonezii au facut reparatii cu o intreprindere particulara.
Tov. Teohari Georgescu: Un amanunt dar nu pot sa precizez. Ei au adus ceva muncitori din Polonia. Nu pot sa spun hotarat, dar stiu ca a fost unul ca sef si era din Polonia, era cunoscut ca albgardist.
Tov. Gh. Stoica: Faptul ca el a fost omorat, este identificat, de asemenea si cine l-a omorat, dar nu gasim corpul.
Tov. Pintilie Gh.: M-am gandit si parerea mea este ca a fost gasit in timpul lucrarilor de reparatii.
Tov. Gr. Raduica: Cand a fost lovit a cazut in groapa?
Tov. Pintilie Gh.: Groapa era facuta cu o saptamana inainte. In groapa au mai fost bagati inca doi insi.
Cand tov. Raduica l-a intrebat pe Bulgaru: "Spune, dumneata cand ai deschis usa, nu ai vazut pamant? Bulgaru a spus ca nu, ca era intuneric. A venit pana la usa si nu l-am lasat sa intre pentru ca acolo mai erau inca trei cadavre, tot asa au fost executate.
Tov. V. Patilinet: In cat timp au fost omorati?
Tov. Pintilie Gh.: In timp de o saptamana. Primul a fost Foris, pe urma Pargaru si pe urma neamtu (?). Pe toti trei, noi doi i-am omorat. Au fost bagati unul peste altul. Faceam groapa numai noaptea, iar duminica nu puteam sa intru pentru ca acolo a fost depozit de masini, si tot timpul era circulatie.
Tov. Guina: Inseamna ca nu intamplator s-a dat peste ei.
Tov. Pintilie Gh.: Intamplator.
Tov. Guina: Dupa un an nu erau putreziti, pentru ca ar fi mirosit.
Tov. V. Patilinet: Daca pamantul este umed, putrefactia se grabeste.
Tov. Pintilie Gh.: A pus pamant si s-a lasat sa se aseze. Nu a mirosit nici peste o zi sau alta. Nu a fost adancime de 4 metri...
Tov. Gr. Raduica: Tov. Pintilie spunea ca era putin mai inalta ca mine.
Tov. V. Patilinet: Ce parere ai, nu cumva soferul putea sa spuna cuiva?
Tov. Pintilie Gh.: Astazi ma duc la spanzuratoare, el sa ramana sa traiasca, dar nu putea sa spuna. Si tov. Teohari Georgescu il cunostea dar nu scotea de la el nimic. Era cetatean sovietic si a fost aici ca prizonier sovietic. A plecat din tara, eu am fost numit la Ministerul de Interne. A mai stat inca o saptamana si a plecat deja cand lucram in minister. Acum el traieste acolo si probabil ca tot sofer este. Se poate sa aiba 40-45 de ani. De aici el a plecat ca om de incredere, decorat cu o medalie. L-am cunoscut in timpul luptelor deoarece cara munitii si ne ajuta foarte mult. Era un om de incredere. Pentru asta a fost decorat. Era baiat bun.
Tov. Teohari Georgescu: (adresandu-se tov. Pintilie Gh.)
Am aratat tovarasilor ce mi-am adus aminte din perioada aceea - intr-adevar sunt 22 de ani. Mi-am reamintit cladirea unde a fost suprimat, respectiv unde am avut garzile si dupa aceea predata polonezilor. Spuneam ca nu mi-ai redat in amanunt. Intr-adevar eu am spus ca a fost suprimat jos pentru ca nu am cunoscut topografia locului. Am retinut ca un rol important a avut Bulgaru sau Tanase, nu mai retin despre sofer. Am retinut ca a fost suprimat cu o ranga, dupa cate mi-ai relatat, dar nu stiu daca nu din prima lovitura, fiind solid.
Tov. Pintilie Gh.: Nu cred, dar poate e bine sa intrebam din prima sau din a doua lovitura.
Tov. Teohari Georgescu: Am retinut un aspect ca urmare a unor discutii dupa ce s-a cedat cladirea, cand am discutat, ca ai vorbit de teama sa nu fie descoperit. A fost si la mine teama si ca o masura de precautie s-a pus o placa de beton.
Tov. Pintilie Gh.: Moloz, sa nu se deplaseze scandurile si am pus bucata de piatra de ciment.
Tov. Teohari Georgescu: Fara indoiala ca prin aceasta era evitat pericolul unei descoperiri. Dupa ce am cunoscut problema si dupa ce s-au mutat polonezii, sub nici o forma nu mi-a venit o informatie cu descoperirea celor trei cadavre.
Tov. Puturi: Era o framantare cu grija, teama, cand s-a predat, polonezii puteau sa ne tradeze, dar nu ati transmis mai departe?
Tov. Teohari Georgescu: Nu.
Tov. Pintilie Gh.: A ramas intre noi si era incurcat sa spui si lui Gheorghiu-Dej si lui Ana. Fata de conducerea de atunci am fost 100% ca nu patez fata lor si am luat asemenea masuri sa nu se descopere. Tovarase Stoica, inca o data repet, am avut timp sa ma gandesc si am rugat pe tov. Raduica sa vorbesc si cu Teohari, poate ca i-am spus si lui in amanunt, cu toate nu imi amintesc si m-am gandit ca totusi cineva a umblat acolo. Tov. Raduica mi-a spus ca poate am gresit si poate ca este in garaj, dar acest lucru nu accept pentru ca nu am facut.
Tov. Teohari Georgescu: Totusi in perioada aceea nu erau multe intreprinderi si se poate sti.
Tov. Gr. Raduica: Se cunoaste proprietarul, dar a plecat in Elvetia.
Tov. Pintilie Gh.: Ei au adus muncitori si din Polonia care au lucrat aici. Pe unul l-am retinut ca era alb-gardist. Era o echipa de muncitori.
Tov. Gr. Raduica: Polonezii spun ca cladirea asa au luat-o si ca jos nu era o camera ci trei, pentru ca pana la preluare s-au facut reparatii. Ceea ce spune ca era o camera, spune Bucicov care a locuit pana atunci in camera aceasta.
Tov. Pintilie Gh.: Eu am avut putina indoiala cum s-a sapat si tovarasul Raduica a permis sa merg si eu acolo. Abia cand am vazut cu ochii mei m-am convins ca a fost umblat.
(ASRI, FD, dos. nr. 9604, vol. 14, f. 174-182)
Strict secret de importanta deosebita
Ex. nr.1
NOTA privind arestarea si anchetarea lui TEOHARI GEORGESCU
Sedinta plenara a Comitetului Central al partidului,care a avut loc la 26-27 mai 1952 a hotarat scoaterea lui TEOHARI GEORGESCU din Biroul Politic si din Secretariat si trimiterea sa la munca de jos.
La 18 februarie 1953 TEOHARI GEORGESCU a fost arestat de catre organele Securitatii si anchetat timp de circa 3 ani.
Precizam ca la data arestarii sale, Teohari Georgescu era membru al Comitetului Central al partidului si ca arestarea nu s-a facut pe baza unei hotarari colective a conducerii partidului. In ziua de 19 februarie 1953, deci cu o zi dupa arestare, Biroul Politic a hotarat ca Teohari Georgescu sa fie anchetat de catre organele Securitatii. Hotararea nu prevedea insa nimic in legatura cu arestarea si calitatea sa de membru de partid.
Principalele invinuiri care i s-au adus lui Teohari Georgescu se refera la faptul ca in anii ilegalitatii ar fi fost informator al Sigurantei, iar dupa 23 August 1944, ca ministru al Afacerilor Interne, a numit si mentinut pe SCHRAER IOSIF in functia de secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, desi cunostea ca acesta a fost in slujba Sigurantei burgheze; a incheiat o intelegere de conciliere cu unii conducatori legionari prin care, de fapt, s-a dat posibilitatea elementelor legionare sa se reorganizeze, lasandu-le camp liber de actiune in domeniul spionajului, sabotajului si diversiunii; a dus o politica antistatala in problema emigrarilor, inlesnind plecarea din tara a unor elemente sioniste cu activitate dusmanoasa; a intervenit pentru a absolvi de pedeapsa persoane care au comis infractiuni si pentru a favoriza pe unele rude sau cunostinte ale sale. De asemenea a detinut in mod ilegal valuta.
Din studiul documentelor precum si din discutiile cu Teohari Georgescu si cu principalii anchetatori, reiese ca s-au confirmat urmatoarele invinuiri:
- Cu aprobarea lui Teohari Georgescu, organele Ministerului Afacerilor Interne au incheiat, in decembrie 1945, o intelegere cu Patrascu Nicolae, conducator legionar, prin care legionarii ce se aflau in lagare si cei ce se ascundeau de autoritati sa depuna armamentul pe care il detineau si sa nu desfasoare nici un fel de activitate impotriva regimului democrat. Ulterior s-a dovedit ca legionarii nu si-au respectat angajamentul luat;
- Incalcand criteriile stabilite de conducerea partidului si statului, in legatura cu emigrarile, a aprobat plecarea din tara a unui insemnat numar de ingineri, tehnicieni, medici si alti specialisti. De asemenea, a aprobat plecarea unor elemente care erau vinovate de activitate dusmanoasa desfasurata fata de statul nostru, dandu-le astfel posibilitatea sa se sustraga de la masurile judiciare ce trebuiau luate impotriva lor;
- A dat ordin de incetare a cercetarilor si a pus in libertate un grup de patru persoane in frunte cu Froimescu Octavia, fosta functionara la MAI, arestata in 1945, pentru ca a sustras copii de pe buletinele informative ale ministerului, pe care le transmitea apoi conducerii PNL, si legatiei americane. A procedat in acest fel deoarece la ancheta, Froimescu Octavia facuse declaratii ca a intretinut relatii intime cu el;
- A detinut in mod ilegal 35.000 de franci elvetieni si 146 de monezi de aur si a ascuns aceasta valuta pentru a nu fi descoperita de catre organele de stat;
- In timp ce era ministru al Afacerilor Interne, a intretinut relatii intime cu sotiile unor arestati precum si cu unele salariate ale Ministerului Afacerilor Interne si a facut diferite interventii si favoruri pentru aceste persoane si rudele lor, fapte comentate negativ in cadrul ministerului.
In acelasi timp, din studiul facut, a reiesit ca nu s-au confirmat urmatoarele invinuiri:
- Faptul ca ar fi fost informator al Sigurantei. Anchetarea lui Teohari Georgescu, in legatura cu aceasta, s-a facut pornindu-se de la declaratiile date de Vasile Luca, dar ele au fost infirmate prin documente si marturiile a circa 200 de persoane dintre care, multi fosti politisti;
- Nu s-a dovedit ca Teohari Georgescu ar fi stiut ca Schraer a fost informator al Sigurantei burgheze, atunci cand l-a propus sa fie numit si mentinut in functia de secretar general al Ministerului Afacerilor Interne. El se face totusi vinovat de faptul ca nu a luat masura arestarii si nici a supravegherii operative a lui Schraer de indata ce a primit dovezi ca acesta fusese informatorul Sigurantei, pentru a impiedica disparitia si fuga peste granita.
Din studiul materialelor precum si din discutiile cu Teohari Georgescu si cu alti tovarasi, a reiesit ca in timpul anchetei, Teohari Georgescu pentru a se salva, a dat declaratii prin care isi lua asupra sa unele din actiunile si faptele care nu-i apartineau lui, raspunderea pentru acestea revenind in principal lui Gheorghiu Dej, astfel:
- Teohari Georgescu a declarat ca initiativa pentru uciderea lui Foris a avut-o el, in sensul ca a facut propuneri lui Gheorghiu Dej in acest scop, dupa care, a obtinut si acordul Anei Pauker si a lui Vasile Luca. In realitate, hotararea de ucidere a lui Foris a fost luata intr-o sedinta de Secretariat, la propunerea lui Gheorghiu Dej;
De asemenea Teohari Georgescu a declarat ca Foris a fost tinut tot timpul in arestul MAI, pana ce a fost suprimat si ca el se face vinovat de faptul ca in prealabil nu s-a facut nici o cercetare asupra acestuia. Adevarul este insa ca din iunie 1945, cand a fost arestat si pana in vara anului 1946, cand a fost ucis, Foris a fost tinut in diferite case ale partidului, la dispozitia lui Gheorghiu Dej, iar MAI nu a avut nici o legatura cu aceasta.
Dupa circa trei ani de ancheta, sub stare de arest, organele de securitate au propus trimiterea lui Teohari Georgescu in fata tribunalului, pentru a fi judecat si condamnat, "intrucat a savarsit fapte penale ce sint dovedite cu probe suficiente si temeinice" (referatul din 9 februarie 1956).
Ca urmare insa a pozitiei lui Teohari Georgescu la ancheta, Gheorghiu Dej a manifestat fata de el indulgenta si nu a dispus trimiterea lui in fata organelor justitie. Din cele relatate de unii tovarasi, reiese ca in acea perioada, Gheorghiu Dej a manifestat fata de el indulgenta si nu a dispus trimiterea lui in fata organelor de justitie. Din cele relatate de unii tovarasi, reiese ca in acea perioada, Gheorghiu Dej s-a exprimat ca nu trebuie pus Teohari Georgescu pe acelasi plan cu Vasile Luca si Ana Pauker, deoarece el a avut o alta pozitie decat cei doi, ca "el s-a apropiat mai mult de noi, a fost mai sincer". Asa se explica faptul ca ulterior, fara a se mai face noi cercetari, organele de Securitate au propus punerea in libertate a lui Teohari Georgescu (referatul din 19 martie 1956).
In concluzie:
1) Ancheta efectuata cu privire la Teohari Georgescu a stabilit ca acesta nu a fost informator al Sigurantei burgheze, dar in functia de ministru al Afacerilor Interne a comis grave abateri si abuzuri, pentru care trebuie tras la raspundere;
2) Cu toate acestea, s-au incalcat normele vietii de partid, deoarece el a fost predat spre ancheta organelor de Securitate, desi era membru al Comitetului Central al partidului, si prin urmare, situatia sa trebuia cercetata mai intai pe linie de partid;
3) Desi exista o hotarare a Biroului Politic prin care s-a aprobat ca Teohari Georgescu sa fie anchetat de catre organele de Securitate, in fapt, ancheta, sub stare de arest, a inceput inaintea adoptarii acestei hotarari.
Fata de cele de mai sus, propunem:
a) Sa fie condamnate cu hotarare incalcarile prevederilor statutare, precum si metodele nepartinice folosite in legatura cu arestarea si anchetarea lui Teohari Georgescu;
b) Sa se ia masuri de tragere la raspundere a celor ce se fac vinovati de aceste incalcari.
14 aprilie 1968
14 exemplare dactilo. PG.

---

Despre autor: