Printre reprezentarile sfragistice din perioada feudala si moderna, sigiliul domnesc figureaza la loc de cinste. La Arhivele Nationale, sigiliile lui Mihai Viteazu sunt privite cu respect.

Sigiliile lui Mihai Viteazul, primul unificator al celor trei Tari Romane, trezesc un viu interes in randul cercetatorilor, dar si in randul oamenilor de rand, norocosi ce au ocazia sa-si desfete vazul cu reprezentarile sfragistice din vremea marelui domnitor. Chiar daca sunt vechi si nu tocmai in cea mai buna stare, ele inspira respect si admiratie. Nu e de colo sa atingi acolo unde cel care a implinit visul secular al romanilor a pus mana.
Detalii, amanunte. Descrierea sigiliilor este facuta de Laurentiu Szemkovics, arhivist in cadrul Serviciului de Arhive Feudale, Personale si Colectii al Arhivelor Nationale. Pentru cei ce nu au avut ocazia sa vada aceste minunatii, prezentul articol poate fi un exercitiu de imaginatie. Construiti cu ochii inchisi sigiliile lui Mihai Viteazul. O sa va placa...
Primul sigiliu prezentat a intarit hrisovul domnului emis la 4 august 1599 (7107) la Targoviste, prin care acesta ii intareste lui Stoica marele vistier, satele Piersica, Bordusanii, Mierlarii si altele din judetul Ialomita, precum si satele Gaurenii, Balta, Petrestii si altele din judetul Gorj. Sigiliul este rotund si are dimensiunile de 45x80 mm. In emblema, un scut baroc cu doua personaje domnesti afrontate, redate in intregime, sustinand, cu cate o mana, un arbore aflat intre ele, cealalta tinand-o pe sold. Deasupra scutului, in interiorul unui arc dublu de cerc, acvila cruciata, insotita de soare figurat la dreapta si de crai nou la stanga. Spatiul dintre scut si arcul de cerc inferior este acoperit cu arabescuri. In exerga (mic spatiu gol pe o medalie destinat sa fie acoperit cu o inscriptie) legenda in limba slavona: Io MIHAIL VOIEVOD, iar deasupra, in spatiul dintre cele doua arce de cerc, cu litere mai mici sta scris: DIN INSASI MILA LUI DUMNEZEU. Sigiliul din ceara rosie este protejat de un caus din ceara naturala (partial deteriorat) si este prins de document cu un snur impletit din matase rosie, alba si verde.

RELATII MANASTIRESTI. Mentinerea unei relatii apropiate cu reprezentantii clerului era foarte importanta pentru un domnitor. Mihai Voievod nu facea nici el exceptie. La 3 iulie 1600 (7108) cancelaria sa domneasca emitea la Iasi un document prin care domnul imputerniceste pe calugarii de la Manastirea Secu sa-si stapaneasca faneata pe care o au in aria cea veche. Documentul are atasat un sigiliu rotund, aplicat in ceara rosie. ""Desi sigiliul este deteriorat, distingem: in camp, doua personaje incoronate si purtand mantie lunga (Sf. Constantin si Elena), sustinand un scut incarcat cu capul de bour cu steaua intre coarne, flancat, in dreptul botului, de soare cu sase raze in dreapta si de semiluna in stanga. Scutul este plasat pe varful unui copac sustinut de doi lei rampanti si afrontati. In partea superioara, deasupra scutului si in interiorul unui arc de cerc dublu, acvila cruciata, insotita de soare si de semiluna. In exerga, intre doua arce de cerc liniare, legenda in limba slavona. In traducere, legenda este: IO MIHAI, FIUL LUI IO NICOLA VOIEVOD, DOMN AL TARII MOLDOVEI; iar in spatiul dintre cele doua arce de cerc din partea de sus sta scris: DIN MILA LUI DUMNEZEU"", explica Laurentiu Szemkovics.

Citeste si:

UNIREA INFAPTUITA. Unul dintre sigiliile de la Arhivele Nationale este si mai important. Reprezentarea sigilografica de care vorbim autentifica un document emis la 27 mai 1600 (7108). Importanta lui vine din faptul ca, in exerga, sta scris in limba slavona: IO MIHAIL, VOIEVOD AL TARII ROMANESTI, AL ARDEALULUI SI AL MOLDOVEI, iar in spatiul dintre cele doua arce de cerc din partea de sus: DIN INSASI MILA LUI DUMNEZEU. Cu alte cuvinte, un sigiliu ce autentifica nu doar acel document, ci si unirea Tarilor Romane! ""In emblema avem un scut baroc cu doua personaje incoronate, purtand mantie lunga.

Carte de vizita