Budapesta a fost zguduita luni noaptea de o serie de manifestatii violente soldate cu peste 150 de victime. Protestele au fost declansate de difuzarea unui discurs al premierului Ferenc Gyurcsany care recunoaste ca a mintit alegatorii folosind un
Budapesta a fost zguduita luni noaptea de o serie de manifestatii violente soldate cu peste 150 de victime. Protestele au fost declansate de difuzarea unui discurs al premierului Ferenc Gyurcsany care recunoaste ca a mintit alegatorii folosind un limbaj vulgar in cadrul unei reuniuni de taina a socialistilor ungari. Protestatarii, in majoritate membri ai organizatiilor de dreapta si de extrema dreapta, au manifestat in fata Parlamentului dupa care au asediat timp de mai multe ore sediul televiziunii nationale. In urma retragerii fortelor de politie care aparau cladirea, manifestantii au intrat in televiziunea ungara unde au citit o petitie care cerea demisia guvernului Gyurcsany. Abia dupa cateva ore politia a reusit sa elibereze televiziunea folosind gaze lacrimogene si tunuri cu apa. Protestele de dreapta de la Budapesta vin pe fondul unor acuze la adresa Romaniei si Slovaciei privind nerespectarea drepturilor minoritatii maghiare. Minoritatea maghiara din Romania este impartita: UDMR cere neinterventia in treburile interne ale Ungariei in vreme ce Uniunea Civica Maghiara intentioneaza sa organizeze manifestatii de sustinere. Presedintia finlandeza a Uniunii Europene a refuzat sa se exprime asupra evenimentelor de la Budapesta afirmand ca acestea reprezinta chestiuni interne.
Discursul inflamator
Opinia publica din Ungaria s-a inflamat in urma difuzarii unei inregistrari secrete in care premierul Ferenc Gyurcsany recunoaste ca a mintit in cursul campaniei electorale si recunoaste o serie de greseli fundamentale savarsite in cursul guvernarii din anii 2002-2006.
Inregistrarea cuprinde un fragment de discurs al premierului de la o intalnire din 26 mai 2006 a Partidului Socialist Maghiar. Printre altele, Gyurcsany a vorbit membrilor din conducerea partidului despre modul in care guvernarea 2002-2006 a condus destinele Ungariei. "In Europa, o asemenea prostie nu a mai facut nici o tara. Este clar ca am mintit in ultimii un an jumate, doi ani. Este clar ca ceea ce am spus nu a fost adevarat. Daca trebuie sa dam socoteala tarii cu ceea ce am facut in ultimii patru ani, atunci ce spunem?", afirma Ferenc Gyurcsany in inregistrare. In cursul acestui discurs Gyurcsany si-a permis sa foloseasca mai multe expresii vulgare.
Premierul ungar a afirmat ca guvernarea din perioada 2002-2006 nu a adus nimic bun Ungariei si performanta guvernantilor socialisti si liberali este egala cu zero, singurul lucru cu care se pot lauda fiind faptul ca au reusit sa se redreseze pe ultima suta de metri, inainte de alegerile din 2006. Intrebat despre autenticitatea inregistrarii, Gyurcsany a declarat ca "Exista momente cand pe om il ia valul!"
Opinia publica din Ungaria este extrem de divizata in privinta afirmatiilor premierului Ferenc Gyurcsany ajunse la presa, potrivit unui sondaj de opinie realizat, luni, de institutul Szonda Ipsos. Circa 43 la suta dintre repondenti cred ca premierul ar trebui sa demisioneze, deoarece "a recunoscut ca a mintit". Alti 47 la suta dintre subiecti considera ca Gyurcsany nu trebuie sa demisioneze, intrucat "toti politicienii mint".
Nouazeci la suta dintre unguri au auzit de scandalul provocat de afirmatiile sefului Guvernului care a declarat ca executivul a mintit in ultimii doi ani, insa numai 50 la suta au declarat ca au fost atenti la precizarile ulterioare ale lui Gyurcsany. Peste o jumatate dintre cei intervievati au afirmat ca demonstratiile de protest organizate la Budapesta nu il vor putea determina pe premier sa demisioneze, in timp ce o treime dintre acestia impartaseau opinia contrara. (D.E.)
Reactia maghiarilor din Romania
Deputatul Kiraly Andras, care este presedintele UDMR Arad, a declarat ieri ca maghiarii din Romania nu trebuie sa se implice in "problemele interne ale Ungariei", determinate de violentele izbucnite luni seara la Budapesta, transmite Mediafax. Liderul UDMR a spus ca orice manifestatie de sustinere a protestelor din Ungaria sau impotriva acestora nu este potrivita in Romania. "Este vorba de probleme interne ale Ungariei, fata de care maghiarii din Romania nu ar trebui sa ia vreo atitudine in acest moment, mai ales ca protestele de la Budapesta pot face parte din jocuri politice care sa aiba legatura cu campania electorala din aceasta tara", a spus Kiraly.
Pe de alta parte Uniunea Civica Maghiara - Scaunul Sfantu Gheorghe cere conducerii centrale a UCM sa organizeze o demonstratie pasnica in fata consulatului Ungariei de la Miercurea Ciuc in semn de solidaritate cu protestele din Ungaria, prin care se solicita demisia Guvernului Gyurcsany. Presedintele Uniunii Civice Maghiare - Scaunul Sfantu Gheorghe, Gazda Zoltan, a declarat ca, in cazul in care conducerea centrala a UCM nu va organiza aceasta demonstratie de solidaritate, organizatia locala Scaunul Sfantu Gheorghe al Uniunii va face una in centrul municipiului Sfantu Gheorghe, langa Statuia Libertatii. (D.E.)
Sicriul Guvernului Gyurcsany
Circa 500 de persoane continuau ieri la Budapesta manifestatiile de protest fata de guvernul Gyurcsany, dupa ce peste 10.000 de oameni au declansat o serie de proteste violente in cursul noptii de luni spre marti. Persoanle adunate ieri in fata Parlamentului Ungariei purtau un sicriu simbolic pentru a cere demisia premierului Ferenc Gyurcsany, relateaza Rompres. Manifestantii au urcat sicriul pe un suport din lemn acoperit cu panze negre, alaturi de o pancarta pe care scria: "Vom ingropa guvernul Gyurcsany!" Manifestatia de ieri era supravegheata de circa 50 de politisti.
Lupte de strada in centrul Budapestei
Mii de protestatari s-au adunat in noaptea de luni spre marti in fata cladirii Parlamentului ungar din Budapesta, cerand demisia premierului Ferenc Gyurcsany, dupa ce acesta a recunoscut ca inregistrarea difuzata de postul de radio national, continand o expunere rostita de acesta cu usile inchise in fata grupului parlamentar al socialistilor, este autentica. "A trebuit sa ma prefac timp de un si jumatate ca guvernam. In loc sa facem asta, am mintit dimineata, am mintit seara", a marturisit in cadrul intalnirii respective Gyurcsany, referindu-se la starea economiei ungare. Politistii au incercat sa disperseze multimea folosind bastoane de cauciuc si tunuri cu apa. In cursul manifestatiei au fost incendiate mai multe automobile. In cursul acestei faze a protestelor, manifestantii au scandat "'56!" facand referire la revolta anticomunista maghiara din 1956.
Televiziunea luata cu asalt
In cursul noptii cateva sute de manifestanti din fata Parlamentului s-au deplasat la sediul central al televiziunii nationale maghiare aflate in apropierea pe care l-au luat cu asalt.
Demonstrantii au provocat daune semnificative in apropierea intrarii principale a sediului televiziunii, inainte de a intra in cladire. Redactorii prezenti in sediul televiziunii sustin ca politistii care pazeau cladirea s-au retras fara nici o explicatie.
Confruntarile dintre manifestanti si fortele de ordine din Ungaria, cele mai grave de la sfarsitul comunismului in aceasta tara, au facut 150 de raniti, in special politisti, dintre care unul este grav lovit la cap, potrivit bilantului oficial. Imagini din timpul manifestatiei au fost transmise in direct de televiziunea comerciala Hir TV, apropiata opozitiei de dreapta FIDESZ (Uniunea Tinerilor Democrati), fiind reluate de alte canale de televiziune. Cele doua canale nationale maghiare si-au oprit emisiunea in jurul orei locale 01.20, cand manifestantii au patruns in cladire, dupa mai multe ore de asalt. Purtatorul de cuvant al televiziunii nationale, Katalin Holub, a declarat pentru MTI, ca in acel moment directorul departamentului de stiri, Attila Kert, a cerut colegilor sai sa intrerupa transmisia si sa paraseasca cladirea. Demonstrantii au prezentat o petitie directorului departamentului de stiri, care a fost citita in aula institutiei si prin care se cerea demisia premierului Ferenc Gyurcsany si a guvernului sau.
Fortele de ordine au folosit bastoane de cauciuc si tunuri cu apa impotriva unor demonstranti care aruncau cu sticle si pietre. Angajatii televiziunii au afirmat ca demonstrantii au trecut la acte de vandalism in interior, dar ca nu au atacat studiourile. Politia, aparent depasita de evenimente, a reusit sa scoata din cladire manifestantii catre ora 04.00 dimineata, facand uz de bombe lacrimogene si de tunuri cu apa.
Ostasul sovietic vandalizat
Demonstrantii antiguvernamentali de la Budapesta au atacat cu dalti si obiecte contondente si un memorial sovietic inchinat celui de al doilea razboi mondial, amplasat in piata Szabadsag din capitala ungara, unde se afla si sediul televiziunii nationale. Cateva persoane au incercat sa distruga stema de pe monument, in timp ce altii spargeau jardinierele din piatra ce decorau ansamblul sculptural.
Criza morala in Ungaria
Presedintele Ungariei, Laszlo Solyom, i-a convocat ieri pe ministrul Justitiei Jozsef Petretei si pe sefii politiei pentru a-i informa, in detaliu, in legatura cu tulburarile ce au avut loc la Budapesta din cursul noptii trecute, relateaza Rompres. Seful statului a vorbit despre o "criza morala" a societatii si a afirmat ca Gyurcsany a pus democratia ungara in pericol. El i-a cerut lui Gyurcsany sa isi ceara scuze poporului pentru faptul ca "s-a jucat cu democratia", criticandu-l totodata pe premier pentru contrastul dintre promisiunile sale pre-electorale si politicile sale post-electorale. Din cauza evenimentelor interne, Solyom si-a amanat vizita pe care urma s-o efectueze marti in Kosovo, la contingentul ungar al Fortei internationale de pace (KFOR) din provincia sarba.
Gyurcsany nu demisioneaza
Premierul ungar Ferenc Gyurcsany a anuntat ieri ca doreste sa restabileasca ordinea "prin toate mijloacele" dupa ce confruntarile violente care au avut loc in Budapesta. Premierul Gyurscany a anuntat, potrivit MTI, ca a solicitat politiei "sa utilizeze toate mijloacele pentru a restabili ordinea'' Liderul socialistilor ungari a adaugat ca libertatea de expresie nu autorizeaza violenta si a cerut "tuturor fortelor politice" sa se abtina de a sustine astfel de actiuni. "Strada nu este o solutie, dar este o sursa de conflict si de criza. Sarcina noastra este de a modera acest conflict si de a preveni criza'', a mai subliniat premierul Gyurcsany.
Ferenc Gyurcsany a mai declarat ca protestele de la Budapesta au reprezentat un atac asupra democratiei Ungariei, constituind "cel mai lung si violent" moment, dupa revenirea tarii pe traseul democratic.
Fidesz il acuza pe premier
Premierul Ferenc Gyurcsany este singurul vinovat pentru evenimentele din timpul noptii, a afirmat ieri purtatorul de cuvant al partidului de opozitie Fidesz, Peter Szijjarto, in timpul unei pauze din timpul reuniunii conducerii partidului, relateaza Mediafax. Liderul formatiunii, Viktor Orban, si cel al crestin-democratilor, Zsolt Semjen, au fost, de asemenea, prezenti la reuniune. Conform lui Szijjarto, conducerea Fidesz a cerut demonstrantilor sa actioneze in conformitate cu legea si sa nu cedeze la provocari. Acesta a mai precizat ca partidul verifica daca nu cumva agentiile secrete ale Ungariei au avut vreo implicare in evenimentele de luni noaptea. El a adaugat ca Fidesz doreste sa stie de ce ministrul de Justitie, Jozsef Petretei, si-a prezentat demisia in fata premierului, aceasta fiind insa respinsa. Partidele din opozitie - FIDESZ, Forumul Democrat si crestin-democratii - ca si organizatiile extraparlamentare ale extremei drepte, au cerut demisia imediata a Guvernului. (George Damian)
Probleme economice
Cotatia monedei nationale a Ungariei a consemnat ieri o scadere de 1%, iar pietele valutare si bursiere din Europa Centrala au inregistrat, de asemenea, evolutii descendente semnificative, dupa o noapte de proteste antiguvernamentale la Budapesta, informeaza Mediafax. Forintul s-a depreciat cu 1%, la 273,68 unitati/euro, in scadere fata de cotatia maxima a ultimelor cinci saptamani, consemnata la inchiderea sedintei de luni, de 270,42 unitati/euro. Indicele pietei bursiere din Budapesta a consemnat de asemenea o scadere importanta, de aproape 2%.
Gyurcsany a castigat alegerile pe fondul promisiunilor privind reducerea taxelor, dar a implementat o serie de majorari de impozite si diminuari ale unor cheltuieli, care vor determina economii de 4,6 miliarde dolari in 2007. Guvernul are ca obiectiv reducerea deficitului bugetar, estimat la 10,1% din Produsul Intern Brut pentru acest an, cel mai mare din UE. Juliet Sampson, analist la banca HSBC, la Londra, apreciaza ca investitorii sunt ingrijorati referitor la posibilitatea ca Gyurcsany sa fie fortat sa demisioneze, ceea ce ar putea periclita programul de reforme anuntat de Executiv. Piata bursiera din Ungaria a inregistrat, in acest an, cel mai scazut avans din Europa Centrala, in contextul problemelor fiscale. Mats Olausson, analist la SEB Stockholm, enumera, printre riscurile cu care se confrunta Ungaria pe termen scurt cresterea inflatiei, amanarea adoptarii monedei euro, o eventuala revizuire in sens negativ a ratingului acordat tarii de agentia de evaluare financiara Moody's si alegerile locale programate pentru luna octombrie. (D.E.)
Ofensiva pe tema drepturilor minoritatilor
In ultima perioada politicienii si mass-media de la Budapesta au declansat o ampla ofensiva sustinand nerespectarea drepturilor minoritatii maghiare din tarile vecine Ungariei. Astfel la Budapesta a fost intens mediatizata povestea unei studente maghiare care ar fi fost batuta in orasul slovac Nira deoarece vorbea la telefonul mobil in limba ungara. Politia slovaca a sustinut ca acest incident nici nu a avut loc. De asemenea, mass-media maghiara a prezentat la inceputul lunii o bataie intre doi cetateni maghiari si trei cetateni romani de etnie maghiara ca fiind un conflict interetnic.
Politicienii unguri Nemeth Zsolt, presedintele Comisiei parlamentare pentru politica externa, si Surjan Laszlo, europarlamentar din partea FIDESZ, au facut la deschiderea Forumului Reprezentantilor Maghiari din Bazinul Carpatic o serie de comentarii exagerate concluzionand ca "recentele agresiuni indreptate impotriva unor etnici maghiari din Slovacia nu reprezinta cazuri izolate, existand posibilitatea crearii unor situatii asemanatoare si in celelalte state vecine Ungariei". Europarlamentarii unguri afiliati Partidului Socialist, respectiv Partidului Popular European au adus incidentele din Slovacia in atentia Parlamentului European acestea fiind dezbatute la Strasbourg de grupul de lucru pe probleme de minoritati. Mai multi europarlamentari reprezentanti ai Forumului Democrat Maghiar (MDF) cu sprijinul unor omologi din cadrul Partidului Coalitiei Maghiare din Slovacia au organizat intre 12-15 septembrie o expozitie referitoare la deportarile unor etnici maghiari produse in Cehoslovacia in anul 1960. Expozitia a fost deschisa de David Ibolya, presedintele MDF, care a declarat ca problema decretelor Benes (de deportare) este si in prezent actuala, nu doar din punct de vedere politic si moral, ci si juridic.
1956 la Bucuresti
Cu prilejul aniversarii revoltei anti-comuniste din Ungaria din anul 1956, Centrul Cultural Ungar si Ambasada Ungariei din Bucuresti urmeaza sa organizeze o serie de manifestari de cinstire a memoriei maghiarilor din Transilvania care au suferit in urma represiunii autoritatilor statului roman ca pedeapsa pentru solidaritatea manifestata fata de conationalii din Ungaria. Manifestarile de la Bucuresti sunt dedicate minoritatii maghiare din Romania care a avut un profund sentiment anti-comunist, motiv pentru care a fost permanent persecutata si supusa procesului de asimilare de catre autoritatile de la Bucuresti.
Ambasada Ungariei va organiza o serie de actiuni aniversare la Brasov intre care dezvelirea unei placi comemorative la gimnaziul "Aprily Lajos", in ciuda faptului ca in Brasov nu a a avut loc nici un eveniment anti-comunist in 1956. Centrul Cultural Maghiar va organiza la Bucuresti o conferinta stiintifica internationala la care au fost invitati cercetatori si istorici din Romania, Ungaria, Macedonia, Serbia, Bulgaria, precum si o expozitie de materiale din perioada respectiva. (D.E.)
Eurodeputatii maghiari cauta sfada la Reghin
Eurodeputata maghiara Mohacsi Viktoria (foto) a vizitat la inceputul acestei saptamani orasul Reghin - unde a avut loc la inceputul lunii septembrie un conflict intre politie si tigani - afirmand in cadrul unei conferinte de presa ca apreciaza incidentul ca fiind unul cu baze rasiste, informeaza Mediafax.
Mohacsi Viktoria a declarat ca informarea pe care o va face Parlamentului European saptamana viitoare va prezenta cazul de la Reghin si inca trei cazuri de abuzuri indreptate contra romilor in ultimele sase luni, in Romania - cazurile Pata Rat, Oradea si Chitila. "Ma simt obligata sa-l informez si pe Olli Rehn despre cele patru evenimente, mai ales pentru ca Romania, in cateva luni, ar putea deveni membru al Uniunii Europene", a declarat Mohacsi.
Europarlamentarul a mai spus ca informarea pe care o va face Parlamentului European si lui Olli Rehn, comisarul european pentru Extindere, va reflecta pozitia Politiei doar daca aceasta va definitiva si ii va transmite concluziile anchetei interne pana in 26 septembrie, cand ultimul raport de tara va ajunge pe masa oficialilor europeni. Viktoria Mohacsi a venit la Reghin duminica impreuna cu eurodeputata Levai katalin pentru a investiga incidentele din cartierul Apalina dintre tigani si politie.
La conferinta de presa a eurodeputatelor a fost prezent si politistul care a fost agresat de romii din cartierul Apalina, inspectorul principal Radu Ioan Olimpiu, insa Mohacsi a refuzat sa ii asculte punctul de vedere in prezenta presei. Dupa terminarea conferintei de presa, Mohacsi a delegat un consilier al sau sa il asculte, despre care a afirmat ca este "mana sa dreapta". "Doresc sa va spun ca va respect ca om, dar eu nu am venit sa analizez in amanuntime relatia dintre politie si comunitatea roma, ci pentru ca in comunitatea din Apalina au aparut niste politisti care au inceput sa traga in stanga si in dreapta intr-un mod orbesc", i-a spus Mohacsi acestuia, precizand, pentru presa, ca punctul de vedere al politistului va aparea doar daca este o victima, in sensul sa fi fost impuscat. Anterior, si Magda Matache, directorul executiv al asociatiei Romani Criss, a declarat ca in Apalina este vorba de un caz de rasism.
Politist atacat
Doi luptatori DIAS si 15 tigani au fost raniti in urma unui conflict izbucnit, in seara de 7 septembrie, la Reghin, in cartierul Apalina. Totul a inceput cu agresarea unui politist de catre doi romi, pe o terasa din Reghin, in jurul orei 15.00. Ofiterul de politie, care se afla in concediu medical, a fost acostat de doi indivizi, care i-au adresat amenintari atat lui, cat si familiei. Din primele cercetari a reiesit ca Augustin B., de 33 de ani, si Attila C., de 27 de ani, ambii din Reghin, cunoscuti cu antecedente penale, fusesera cercetati anterior de politist intr-un dosar penal.
Politistul agresat a solicitat ajutor si o echipa operativa la nivelul Politiei municipiului Reghin, impreuna cu o echipa de sapte luptatori DIAS, s-a deplasat de urgenta pentru identificarea agresorilor, la domiciliul acestora din cartierul Apalina. Fortele de ordine sustin ca au fost atacate cu rangi, furci si bolovani de mai multi rromi, care au incercat chiar sa-i dezarmeze pe politisti. Trupele DIAS au reactionat cu arme cu gloante de cauciuc si gaze iritant-lacrimogene.
Politia si Parchetul au deschis o ancheta in acest caz. Din datele preliminare, rezulta ca oamenii legii au actionat legal, a sustinut, la cateva zile dupa producerea evenimentelor, intr-o conferinta de presa, seful Inspectoratului Judetean de Politie Mures, comisarul-sef Ioan Nicolae Cabulea.
Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului "LIDER" califica drept "aberante" concluziile la care au ajuns cei doi europarlamentari maghiari dupa vizita de documentare facuta luni in cartierul de romi Apalina, din Reghin, judetul Mures, transmite Mediafax.
"Este ireal ceea ce se intampla in aceste zile. Grupuri organizate de pseudo-observatori stabilesc in plimbare ca autoritatile statului roman se fac vinovate de acte de rasism. Se dau sentinte cu privire la comportamentul unor reprezentanti ai statului fara informare prealabila. Se fac verificari de catre reprezentantii in Parlamentul European ai unui alt stat, fara ca omologii romani ai acestora, din Parlamentul Romaniei, membri in Comisiile pentru apararea drepturilor omului, sa fie macar informatii, sustine presedintele asociatiei, Cornel Briscaru, intr-un comunicat de presa. (D.E.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.