Potrivit estimarilor recente, investitorii straini vor aduce anul acesta in Romania peste sapte miliarde de euro, adica mai mult cu 15% decat investitiile de anul trecut. Mai mult, statisticile demonstreaza ca anul acesta tara noastra va reusi sa atraga mai mult capital strain decat state precum Polonia, Cehia si Ungaria.
Guvernantii nu au scapat ocazia de a prezenta boom-ul investitiilor ca pe un succes al politicilor economice promovate de Cabinetul Tariceanu. Dupa mai bine de un an de performante indoielnice, marcate de o scadere accentuata a nivelului de crestere economica si a ritmului dezinflatiei, 2006 pare sa promita satisfactii deosebite pe plan economic pentru reprezentantii Puterii. Cresterea economica a luat din nou avant, inflatia este cuminte, iar investitiile straine sa pregatesc sa bata un record absolut. Asa arata cifrele oficiale. Numai ca realitatea este putin diferita. In spatele acestor cifre se ascund mult mai multe nuante, altele decat portocaliul afisat de guvernanti. O mare parte a banilor care au intrat in economia romaneasca sub forma de investitii straine reprezinta, de fapt, imprumuturi acordate de companiile din strainatate pentru filialele lor din Romania. Aceste fonduri nu raman in tara decat pentru o perioada relativ scurta, deoarece aceste imprumuturi sunt returnate dupa o vreme.
Anul trecut, majoritatea investitiilor au reprezentat astfel de imprumuturi. Impactul acestor fonduri asupra economiei romanesti este insa unul destul de limitat. Sumele sunt transformate in moneda autohtona la momentul intrarii in Romania, sunt plasate in banci la dobanzi mari, iar la scurt timp sunt transformate la loc in moneda europeana si rambursate firmelor-mama, cu profituri de peste 15-20%. Acesti bani nu creeaza locuri de munca in economia romaneasca. In schimb, BNR este obligata sa sterilizeze fondurile speculative, proces care accentueaza pierderile anuale ale institutiei.
Din pacate fenomentul se repeta si in 2006, cand doar 10% din investitii constituie crestere de capital menita sa impulsioneze crearea de noi locuri de munca. Eficienta acestor bani pentru economia Romaniei este foarte redusa, in aceste conditii. In afara privatizarilor care au avut loc in ultima perioada, investitiile straine de tip green-field, care sa produca locuri de munca si plus valoare economiei romanesti, au evoluat neconvingator.
Daca eliminam creditele acordate de companiile din strainatate pentru subsidiarele lor din Romania, observam ca dinamica investitiilor inregistreaza o crestere de doar 9% pentru primul semestru al acestui an fata de semestrul I al anului trecut. Mai mult, aceste 9 procente se datoreaza in primul rand privatizarilor din domeniul energetic. Cresterea economica inregistrata in prima jumatate a acestui an a fost sustinuta de explozia consumului si cresterea investitiilor. Trendul investitiilor atrase in Romania este insa unul descendent. Dupa finalizarea privatizarilor, fluxurile investitionale se vor reduce la jumatate fata de nivelul care va fi inregistrat anul acesta. In absenta investitiilor straine menite sa creeze valoare adaugata in economia romaneasca, cresterea economica va fi greu de sustinut pe termen mediu si lung.
In plus, cererea interna tot mai mare a alimentat cresterea accelerata a deficitelor externe. Economia Romaniei nu poate, inca, sa absoarba explozia consumului. In conditiile in care nivelul investitiilor straine se va diminua semnificativ in anii care urmeaza, finantarea deficitelor externe devine o problema acuta pentru oficialii de la Palatul Victoria. Guvernul trebuie sa elaboreze o strategie coerenta menita sa atraga investitii straine si dupa ce statul nu va mai avea nimic de privatizat. Asa cum am vazut, in aproape doi ani de guvernare "liberala", cota unica nu este nici pe departe suficienta. Din nefericire, pana acum nu sunt semnale ca Executivul condus de premierul Tariceanu actioneaza in baza unui plan conceput sa asigure dezvoltarea economiei romanesti in perioada post-aderare.