Transnistrenii s-au pronuntat, in proportie de 97,1%, in favoarea desprinderii de Republica Moldova si alipirii la Federatia Rusa, in cadrul referendumului organizat, la finalul saptamanii trecute, in regiunea separatista, au anuntat, ieri, oficialii
Transnistrenii s-au pronuntat, in proportie de 97,1%, in favoarea desprinderii de Republica Moldova si alipirii la Federatia Rusa, in cadrul referendumului organizat, la finalul saptamanii trecute, in regiunea separatista, au anuntat, ieri, oficialii de la Tiraspol, citati de Mediafax. Electoratul din stanga Nistrului a raspuns, astfel, apelului "pentru statalitate, pentru un parteneriat strategic cu Rusia", adresat duminica de liderul Igor Smirnov, la iesirea de la urne. Optismul afisat de Smirnov in ceea ce priveste recunoasterea rezultatului consultarii populare proindependenta s-a regasit, saptamana trecuta, in mai toate declaratiile responsabililor transnistreni, ministrul de Externe Valeriu Litkai apreciind ca "referendumul va oferi Tiraspolului posibilitati extinse in cadrul dezbaterilor" pentru solutionarea diferendului cu Republica Moldova. Sigur de faptul ca negocierile vor fi reluate, "ministrul" Litkai preciza, la acel moment, ca, indiferent de rezultatul referendumului desfasurat duminica, "nu se pune problema alipirii la Rusia intr-o zi si nici macar intr-un an". In pofida apelurilor moscovite pentru ca Occidentul sa nu ignore manifestarea organizata de responsabilii de la Tiraspol, SUA si UE s-au aliniat, saptamana trecuta, pozitiei exprimate de autoritatile din Republica Moldova, precizand ca nu vor recunoaste rezultatele consultarii populare. UE a declarat, ieri, de altfel, ca nu recunoaste "sub nici o forma" referendumul organizat, la finalul saptamanii trecute, de Tiraspol.
Chisinaul reactioneaza la "farsa politica" a lui Smirnov
Replica moldoveana la referendumul transnistrean nu a intarziat sa apara, autoritatile de la Chisinau denuntand, ieri, manifestarea drept o "farsa politica". "Nu recunoastem rezultatele referendumului. Ziua de ieri (duminica, n.red.) nu va schimba nimic. Acest asa-numit referendum este o farsa politica a lui Igor Smirnov", a declarat ministrul moldovean al Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Andrei Stratan, potrivit Mediafax. "Autoritatile moldovene lupta pentru un proces real de democratizare a regiunii Transnistria, iar Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene va continua politica sa de reintegrare (a Transnistriei) in cadrul tarii", a adaugat oficialul moldovean. Daca tinerii transnistreni au asteptat referendumul de la finalul saptamanii trecute dansand si arzand fotografii ale presedintelui moldovean, Vladimir Voronin, in centrul Tiraspolului, oponentii moldoveni ai demersului au pichetat, duminica, ambasada Federatiei Ruse la Chisinau, in semn de protest la adresa modului in care Moscova isi promoveaza interesele in regiune. "Sprijinul logistic si financiar oferit de catre deputatii rusi si de unele grupuri de interese este un act nelegitim si trezeste mari ingrijorari privind respectarea de catre Rusia a suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova", a fost doar una din obiectiile protestatarilor care au participat, la finalul saptamanii trecute, la manifestatia din fata reprezentantei diplomatice ruse in Capitala moldoveana.
Moscova, precauta
"Rezultatele plebiscitului nu vor conduce la schimbarea actualului statut al Transnistriei - republica va ramane nerecunoscuta, cum era si pana la 17 septembrie", a declarat, ieri, presedintele Comitetului pentru probleme externe din cadrul Dumei de Stat, citat de Rompres. "Referendumul din Transnistria nu va fi in masura sa influenteze in vreun fel pozitia adoptata anterior de comunitatea internationala in legatura cu independenta republicii", a spus Konstantin Kosaciov, secondat de presedintele Comitetului pentru problemele CSI din cadrul Consiliului Federatiei, Vadim Gustov, potrivit caruia "referendumul nu obliga la nimic nici Republica Moldova, nici intreaga comunitate internationala". Votul din Transnistria a fost influentat de negocierile asupra statutului provinciei sarbe Kosovo, a opinat, pe de alta parte, deputatul rus Andrei Kokosin, explicand rezultatul consultarii populare de duminica "prin greselile pe care Moldova le-a facut in Transnistria" si, nu in ultimul rand, "prin politica promovata de Chisinau, cu sustinerea unor tari occidentale". Anterior, primul vicepresedinte al Dumei, Liubovi Sliska, a declarat ca posibilitatea alipirii Transnistriei la Rusia, "in viitorul mai apropiat sau mai indepartat", va fi examinata numai in cazul in care Tiraspolul se va adresa oficial Moscovei cu aceasta solicitare, problema urmand sa fie transata "in stransa cooperare cu conducerea de la Chisinau".
Ucraina vrea autonomie
Cea mai buna modalitate de rezolvare a situatiei din stanga Nistrului este o autonomie pentru aceasta regiune in componenta Republicii Moldova, a declarat, ieri, premierul ucrainean Viktor Ianukovici, citat de Rompres. Subliniind ca rezultatele consultarii populare transnistrene nu sunt recunoscute nici de Ucraina si nici de comunitatea internationala, pro-rusul Ianukovci a apreciat ca referendumul nu va face altceva decat sa agraveze conflictul din estul Republicii Moldova. In context, premierul Ianukovici s-a pronuntat pentru intensificarea eforturilor vizand solutionarea problemei transnistrene cu participarea Ucrainei si Rusiei. Transnistria si-a declarat independenta, in mod unilateral, in 1991, statutul regiunii facand, in prezent, obiectul unor negocieri intre Republica Moldova, Rusia, Ucraina si Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), cu concursul SUA si UE, in calitate de observatori. Detalii despre implicatiile geopolitice ale referendumului ruso-transnistrean pot fi gasite pe site-ul Asociatiei Civic Media www.civicmedia.ro, intr-un studiu realizat de ACM si Grupul IntelMedia. (A.M.L.)
Presa rusa despre referendum
Presa rusa a apreciat, ieri, ca referendumul pe tema independentei organizat duminica in Transnistria reprezinta un exemplu al jocului ambiguu practicat de Kremlin, care sustine separatismul din fostele republici sovietice fara a risca sa integreze sau sa recunoasca vreuna dintre ele, relateaza Mediafax. "Locuitorii din Transnistria s-au achitat de sarcina pe care puterea le-a incredintat-o", scrie cotidianul rus de opozitie Kommersant, referindu-se la votul transnistrean pro-independenta. Totusi, "majoritatea transnistrenilor este insa convinsa ca uniunea cu Rusia nu va avea loc maine. Iar autoritatile locale sunt constiente ca este posibil ca aceasta sa nu se produca niciodata", comenteaza publicatia Kommersant, evocand rolul simbolic al referendumului. "Dar, in aceste conditii, de ce autoritatile din Transnistria au organizat un referendum? Si de ce Moscova nu incearca nici macar sa-si ascunda simpatia fata de aceasta masura?", a scris analistul Ghennadi Sisoev, intr-un cronica publicata de Kommersant. "Raspunsul este evident. Referendumul din Transnistria are ca scop adaugarea unui atu la jocul de carti al Rusiei in spatiul post-sovietic", a adaugat Sisoev.
Sprijinul pe care Rusia il acorda acestui referendum, desi Moscova este prudenta in ceea ce priveste o recunoastere oficiala, se inscrie intr-un joc de sustinere a separatistilor din fostele republici sovietice considerate tradatoare. "Unicul rezultat al acestui vot este consolidarea autoritatii conducerii acestei republici", care sustine in mod vadit Rusia, in contextul apropiatelor alegeri prezidentiale locale, comenteaza la randul sau cotidianul Vedomosti. Subliniind rolul Moscovei in aceasta afacere, jurnalul subliniaza ca, prudenta, "Rusia nu s-a pronuntat in favoarea unei recunoasteri a referendumului". "Rusia a cerut ca referendumul sa nu fie socotit drept o tentativa de tensionare a situatiei din regiune", a scris cotidianul oficial Rossiiskaia Gazeta. (D.E.)
Romania nu recunoaste referendumul transnistrean
In contextul in care consultarea populara organizata, duminica, in regiunea separatista transnistreana "s-a desfasurat cu ignorarea dreptului international si a dreptului constitutional al Republicii Moldova si in absenta tuturor conditiilor pentru admiterea legitimitatii", Romania "nu recunoaste asa-zisul <<referendum>> si nici rezultatele acestuia", a declarat, ieri, premierul Calin Popescu-Tariceanu (foto), in replica la evenimentele din stanga Nistrului. "Actiunea din data de 17 septembrie nu face decat sa complice situatia din regiunea transnistreana si sa ingreuneze eforturile comunitatii internationale pentru gasirea unei solutii politice", precizeaza premierul, potrivit unui comunicat al Guvernului, aratand ca "este evident ca regimul separatist creeaza in mod artificial obstacole care impiedica solutionarea acestei situatii". "Guvernul Romaniei considera ca in acest moment sunt necesare eforturi concertate, cu participarea tuturor celor implicati in reglementarea problemei transnistrene, pentru revenirea la masa negocierilor in format extins. Orice solutie viabila si echitabila a conflictului transnistrean trebuie sa respecte suveranitatea, integritatea teritoriala si cadrul legislativ intern existent al Republicii Moldova", mai precizeaza comunicatul premierului Tariceanu, aratand ca "problemele regiunii transnistrene pot fi inchise numai daca vor fi gasite raspunsuri realiste, echilibrate, care sa asigure tuturor cetatenilor din aceasta zona a Republicii Moldova respectarea drepturilor fundamentale si sansa de a-si construi o viata prospera". Ministerul Afacerilor Externe a luat, de asemenea, pozitie la manifestarea de duminica, precizand, potrivit Mediafax, ca organizarea "referendumului" de catre Tiraspol nu este decat o dovada in plus ca regimul transnistrean nu este interesat in mod serios de reglementarea conflictului, ci, preocupat de perpetuarea actualei stari de fapt si de blocarea eforturilor comunitatii internationale de gasire a unei solutii echitabile si durabile.
"Romania considera ca este nevoie de eforturi sustinute, din partea tuturor celor implicati in reglementarea problemei transnistrene, pentru reluarea rapida si neconditionata a negocierilor in format extins. Romania exprima in acest context sprijinul sau deplin pentru suveranitatea si integritatea teritoriala a Republicii Moldova", precizeaza MAE intr-un comunicat. (C.S.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.