Oficial, ne este bine! Cifrele anuntate de Institutul National de Statistica (INS) pentru anul 2006 arata o revigorare a cresterii economice. Cu emfaza, Guvernul Tariceanu anunta ca Romania va inregistra anul acesta o crestere economica de 7%. Insa entuziasmul autoritatilor este exagerat. Analizele realizate in ultima perioada arata ca aceasta crestere spectaculoasa este nociva pentru economia nationala, nu reflecta o realitate pe termen lung si este nesustenabila.
Este surprinzator cum aceasta crestere economica accelerata nu a provocat inca derapaje inflationiste. Chiar daca pana in prezent cresterea economica nu s-a reflectat in indicele preturilor de consum, cu certitudine aceasta a afectat balanta externa si evolutia rapida a preturilor altor active, cum sunt, de exemplu, cele imobiliare.
Aceasta crestere economica are si o parte buna. Industria a avut un aport substantial la majorarea PIB. Se ridica totusi intrebarea daca pe termen mediu si lung segmentul industrial poate sa reprezinte un pilon de baza pentru evolutia economica viitoare. In acelasi timp, agricultura a inregistrat o revenire nesemnificativa in al doilea trimestru al acestui an. Din pacate, agricultura a ramas un sector care contribuie negativ la indicatorul de crestere economica, din cauza reformelor intarziate si a fondurilor alocate necorespunzator si ineficient. Consolidarea acestui domeniu de activitate este un obiectiv ratat de actuala guvernare.
Consumul si investitiile au fost pilonii principali de crestere economica in aceasta perioada. Anul acesta investitiile straine directe vor atinge un record, in special datorita privatizarilor. Din pacate, dupa ce aceste privatizari vor fi incheiate, investitiile straine directe se vor reduce la jumatate fata de nivelul care va fi inregistrat anul acesta. Prin urmare, procesul de formare de noi locuri de munca prin intermediul acestui instrument va cunoaste un declin pronuntat. Guvernantii sunt obligati sa gaseasca solutii viabile pentru a raspunde provocarilor cu care economia romaneasca se va confrunta in perioada post-aderare, iar evolutia investitiilor straine reprezinta un indicator important.
Deficitul extern al Romaniei reprezinta un handicap major, care isi va pune amprenta asupra cresterii economice. Explozia deficitelor externe sugereaza faptul ca economia autohtona nu este inca pregatita sa faca fata cererii interne tot mai mari. Evolutia necontrolata a derapajelor, alimentata de nivelul tot mai ridicat al consumului, ar putea genera in anii care vin o curba inflationista greu de sustinut.
Finantarea deficitelor externe devine din ce in ce mai greu de sustinut, in conditiile in care guvernantii au amanat pentru 2007-2008 majorarea preturilor administrate, iar nivelul investitiilor straine directe se va diminua semnificativ. In plus, derapajele externe tot mai mari sunt acompaniate de deficite publice interne in crestere, ceea ce poate afecta evolutia indicelui preturilor si sustenabilitatea cresterii economice.
Optimismul si entuziamul afisate de guvernanti nu constituie solutia optima pentru a pune Romania la adapost fata de riscurile enuntate mai sus. Evaluarea, combaterea si eliminarea acestor amenintari ar trebui sa reprezinte preocuparea principala a actualei Puteri.