Greva pentru nesimtire

Asociatia Magistratilor din Romania a dat ieri publicitatii o scrisoare deschisa de un tupeu nemaintalnit vreodata in analele Justitiei post-decembriste, prin care ameninta efectiv statul roman - pe presedintele Romaniei, Parlamentul, Guvernul si in special Ministerul Justitiei - ca toate instantele din Romania vor intra in "greve" de avertisment incepand din data de 25 septembrie 2006, orele 10.00.
Amenintarea este conditionata de abrogarea in termen de trei zile - pana pe 22 septembrie a.c. inclusiv - a trei texte de lege, recent introduse prin Legea 356/7 august 2006, care au completat si modificat cateva legi existente si au introdus trei elemente care garanteaza pentru prima data in legislatia interna o minima raspundere reala a magistratilor pentru prejudiciile pe care le produc cetatenilor si pentru care, atentie, nici un procuror sau judecator nu a raspuns in vreun fel vreme de 16 ani. Textele de lege care au declansat marea suparare a AMR si a caror abrogare este ceruta insistent sunt: 1 - art. 99, litera h), din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, articol prin care s-a introdus un nou tip de abatere disciplinara, care se constata atunci cand un magistrat incalca o norma de procedura; 2 - art. 504 si urmatoarele din Codul de procedura penala, care in noua formulare obliga statul roman, prin Ministerul Finantelor, sa declanseze imediat actiunea in regres contra procurorilor sau judecatorilor care au determinat plata unor daune pentru "erorile judiciare" comise (pana in luna august a.c. statul "putea" uza de aceste prerogative, motiv pentru care nici n-a uzat vreodata de ele); 3 - art. 322, pct. 4, teza finala din Codul de procedura civila, potrivit caruia sanctionarea disciplinara a magistratului pentru exercitarea functiei in acea cauza constituie motiv de revizuire a hotararii judecatoresti.
Ragazul de trei zile
Demersul AMR este categoric: "Pentru indreptarea acestei situatii dam ragaz celor responsabili (Ministerul Justitiei, Guvernul Romaniei si Parlamentului), pana la data de 22.09.2006", se anunta in scrisoarea deschisa data publicitatii. AMR adauga la fel de categoric ca: "Suntem in situatia extrema de a arata ca daca cele ce fac obiectul demersului nostru nu isi vor gasi rezolvarea pana la data mentionata, magistratii inteleg sa declanseze protestul profesional, care se va manifesta prin urmatoarele forme: 1 - sesizarea tuturor institutiilor internationale care monitorizeaza Romania; 2 - sesizarea tuturor organismelor judiciare internationale; 3 - suspendarea sedintelor de judecata, la nivel national, incepand cu ziua de luni, 25.09.2006, orele 10.00, pe o durata de cate o jumatate de ora pana la abrogarea normelor legale a caror adoptare a generat actuala stare care reprezinta o amenintare pentru chiar statul de drept".
Pe cetateni cine-i apara de magistrati?
Retineti deci, cititori, in conditiile in care in Romania, timp de 16 ani nici un magistrat, procuror sau judecator nu a raspuns in vreun fel pentru gravele erori judiciare comise (plecand de la cele de tipul gorjeanului Tundrea care a stat 12 ani inchis pentru o crima pe care nu a comis-o si pana la sentintele strambe care au determinat Romania sa plateasca la CEDO peste patru milioane de euro daune), AMR cere abrogarea primelor articole de lege introduse in legislatia nationala, care ar putea in viitor sa instituie o minima raspundere. S-a auzit vreodata vocea AMR sanctionand in vreun fel comportamentul unui magistrat care a nenorocit un cetatean? A sarit vreodata AMR in favoarea unei victime a magistratilor pentru a impune breslei purtatorilor de roba o conduita responsabila si profesionista? Nicidecum. Dimpotriva, presedintele AMR, Viorica Costiniu, a lansat pretudindeni in discursurile sale ideea ca magistratii nu trebuie sa raspunda orice ar face ei in dosare, pentru ca daca ar raspunde vreodata pe viitor le-ar fi frica sa mai judece si n-ar mai avea cine sa faca Justitie.
Scrisoarea deschisa a AMR isi argumenteaza demersul prin aceea ca in alte state nu ar exista legi care sa instituie raspunderea magistratilor, afirmatie cu care nu putem fi de acord, pentru ca in nici un stat civilizat nu se descopera, ca la noi, un caz de genul "Tundrea" (iar in ultima vreme s-au depistat circa sase cazuri de oameni tinuti nevinovati in puscarie intre 2 si 12 ani), iar magistratii care au determinat asemenea erori judiciare stau bine mersi in functii, fara sa fie deranjati in vreun fel. Statisticile oficiale ale Ministerului Finantelor arata ca pe langa cele patru milioane de euro platite de la buget, din 2003 si pana in prezent, pentru erorile judiciare care au generat condamnarea Romaniei la CEDO de la Strasbourg, s-au platit alte 41 de milioane de euro pentru sutele de erori judiciare constatate pe cale interna, de catre instantele superioare romanesti.
In nici un asemenea caz, nu a existat vreun magistrat care sa fie tras la raspundere disciplinara, administrativa, civila sau penala, motiv pentru care puterea judecatoreasca se afla pe unul din cele mai catastrofale nivele de incredere publica. Cine-i apara pe cetateni de abuzurile magistratilor? (Razvan SAVALIUC)
"Petele" judecatoarei Costiniu
Ca judecator la Curtea de Apel Bucuresti, Costiniu l-a eliberat pe Zaher Iskandarani (foto), in anul 2005 * Presedintele AMR este acuzat, la Ministerul Justitiei si Parchetul General, de abuz in serviciu
Foto: MEDIAFAX Judecatoarea Viorica Costiniu are insomnii puternice, determinate de realitatea ca in Romania anului 2006 magistratii incorecti, abuzivi, incompetenti vor raspunde disciplinar pentru faptele lor ilicite, care au produs daune justitiabililor. Viorica Costiniu, ca judecator la Curtea de Apel Bucuresti, are pe constiinta o serie de abateri disciplinare si chiar culpe penale, rezultate din acuzatiile aduse impotriva sa de anumiti cetateni. De exemplu, o serie de plangeri penale si disciplinare au fost adresate la Ministerul Justitiei si la Parchetul General, in perioada 2002-2003, in care judecatoarea Viorica Costiniu este acuzata de implicarea in ceea ce presa de investigatie a numit "fenomenul mafiei mortilor prezenti in instante". Mai precis, sunt acuzatii de abuz in serviciu aduse la adresa judecatoarei Viorica Costiniu, care s-a comportat ciudat si a luat decizii si mai ciudate atunci cand a fost somata de anumiti justitiabili sa constate falsuri intelectuale sau materiale (inscrisuri, documente, testamente etc.), comise in numele unor morti, prezenti insa in instante, in procese de revendicare a unor valoroase imobile si proprietati funciare din zona zero a Capitalei (cartierele Dorobanti, Piata Aviatorilor). Conform datelor, faptelor si probelor prezentate in acele plangeri si sesizari, Costiniu a fost acuzata ca, in calitate de judecator de complet la o sectie civila de la Curtea de Apel Bucuresti, nu a dispus suspendarea solutionarii procesului civil, atunci cand descoperitorii falsurilor au invocat instantei existenta unor dosare penale aflate in curs de cercetare sau urmarire penala ce vizau chiar cauza judecata de presedintele AMR.
Probe ignorate
Intr-o alta sesizare adresata MJ, judecatoarea Costiniu a fost denuntata ca a favorizat oficializarea inscrisurilor masluite, prezentate in instanta in numele unui cetatean turc (care a pus fraudulos mana pe un imobil de cinci milioane de dolari, situat la statuia Aviatorilor), inviat in dosar prin falsuri strigatoare la cer, dar avizate de Curtea de Apel. Judecatoarea Viorica Costiniu mai are pe constiinta prejudicierea grava a drepturilor unui cetatean care a demonstrat in fata autoritatilor post-decembriste ca a fost victima regimului comunist si a securitatii ca politie politica (torturi, internari cu forta in spitalele de psihiatrie inainte de 1989 etc.).
De asemenea, judecatoarea Costiniu este cea care l-a eliberat din arest preventiv pe Zaher Iskandarani, in anul 2005. DIICOT, SRI si MAI si-au conjugat eforturile pentru organizarea unui flagrant, realizat perfect de procurori. DIICOT a utilizat tehnica moderna de monitorizare si urmarire. Probele judiciare rezultate, legal, din aceste operatiuni anticrima organizata avizate de instanta au fost insa calcate in picioare de judecatoarea Costiniu. (Silviu ALUPEI)

---

Despre autor: