Fostul Colegiu al Consiliului National pentru Cercetarea Arhivelor Securitatii (CNSAS) a acoperit trecutul de informator al lui Sorin Antohi (foto), incalcand astfel legea 187/1999. Conform propriilor declaratii, Sorin Antohi si-a vazut dosarul de colaborator al Securitatii inca din luna august 2002, insa a preferat sa pastreze tacerea asupra acestui subiect. Antohi si-a recunoscut public trecutul prin intermediul unei scrisori publicate in ziarul Cotidianul, in urma presiunilor declansate de operatiunea "Voci curate", care a inceput sa scoata la iveala nume grele ale societatii civile cu trecut de colaboratori ai Securitatii.
Insa colaborarea cu Securitatea ca politie politica a fost cunoscuta de CNSAS inca din anul 2002, insa sentinta Colegiului nu a fost facuta publica - asa cum solicita legea. Horia Roman Patapievici, membru al fostului CNSAS, a declarat ieri pentru Europa FM ca CNSAS nu a publicat numele lui Sorin Antohi drept colaborator al Securitatii deoarece: "Nu a ocupat nici o functie publica in Romania in perioada in care Legea 187/1999 era in vigoare". Intrebat daca stia de colaborarea lui Antohi cu Securitatea, Patapievici a raspuns: "Da! Da, pentru ca dosarele celor de la GDS au fost verificate in urma a nu stiu carei cereri. Insa nu s-a facut nimic public, decat pentru persoanele care ocupau functii publice, care intrau in articolul 2, potrivit literelor de la a la z".
Patapievici, necunoscator in ale legii
Horia Roman Patapievici a recunoscut astfel in direct la Europa FM ca fostul Colegiu al CNSAS - care cinci ani s-a bucurat de privilegii din banul public - l-a acoperit pe Sorin Antohi si faptele sale permitandu-i ascensiunea in functii importante ale statului, pana la apartenenta la Comisia prezidentiala pentru analizarea comunismului. Articolul 2 al Legii 187/ 1999 , litera "y" prevede clar ca intra sub incidenta legii "persoanele cu functii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administratie in regii autonome, companii nationale si societati comerciale avand ca obiect activitati de interes public sau strategic, precum si membrii conducerii fundatiilor, asociatiilor si filialelor care activeaza pe teritoriul Romaniei, inclusiv fondatorii acestora". Sorin Antohi este membru fondator al Grupului pentru Dialog Social (GDS) - una dintre cele mai influente organizatii neguvernamentale din Romania - iar CNSAS era obligat sa-l verifice si sa faca publice concluziile verificarii. El mai este profesor universitar si, din 2001, membru de onoare al Institutului de Istorie A.D. Xenopol din Iasi.
Ilegalitatea
Trecand cu vederea litera y) art. 2 din Legea 187/1999 fostul Colegiu CNSAS se face vinovat de protejarea unui fost informator al Securitatii. La art. 17 al Legii 187/1999 se arata: "Consiliul asigura publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a III a comunicarilor ramase definitive prin necontestare sau ramase definitive prin hotarare a curtii de apel".
Cererea de verificare a membrilor GDS a fost depusa la CNSAS in 2002 de Radu Filipescu, presedintele GDS. Acesta a declarat ieri pentru postul de radio Europa FM ca nu s-a primit un raspuns al Consiliului nici pana in ziua de astazi in privinta lui Antohi. El afirma ca a aflat saptamana trecuta, chiar de la Antohi, despre colaborarea acestuia cu Securitatea.
Legea 187/1999 prevede si sanctiuni pentru acoperirea de catre membrii CNSAS a fostilor informatori la art. 24 "Prezentarea denaturata a datelor din dosarul de Securitate, in scopul discreditarii sau al nedeconspirarii, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a mai lucra in domeniul arhivelor".
Trecutul de turnator al lui Antohi
Istoricul Sorin Antohi a recunoscut ca a fost colaborator al fostei Securitati in cadrul unei scrisori transmise ziarului "Cotidianul". Actualul sef al departamentului de studii istorice al Universitatii central Europene din Budapesta recunoaste ca a "semnat un angajament de colaborare cu Securitatea pe 29 martie 1976, pe cand eram elev in ultima clasa de liceu (m-am nascut pe 20 august 1957) la capatul a vreo trei saptamani de presiuni. Aproximativ intre 1976 si 1982, cu intermitente neregulate, intre care una de peste un an si jumatate, am furnizat Securitatii note informative sub numele conspirativ Valentin". Pagina electronica a ziarului Cotidianul a publicat scrisoarea integrala a lui Sorin Antohi, de 19 pagini, in care acesta relateaza legaturile sale cu Securitatea.
Sorin Antohi este membru fondator al Grupului pentru Dialog Social si un marcant membru al societatii civile, publicist in revista "22", colaborator al saptamanalului "Dilema". Sorin Antohi a fost cooptat de Vladimir Tismaneanu in Comisia prezidentiala de condamnare a comunismului.
"Am scris despre prieteni"
Sorin Antohi mai arata in scrisoarea sa ca: "Am informat in scris Securitatea despre unii dintre prieteni si despre unele dintre cunostinte, fara sa-i previn, fara sa le-o marturisesc post festum pana la scrierea acestui text, fara sa-mi cer iertare, fara sa-mi asum public acest trecut nedemn si dureros. I-am turnat uneori, cu moartea in suflet, dar nu i-am tradat niciodata: nu am fost agent provocator; nu am primit misiuni de vreun fel; nu mi s-au promis si nu mi s-au creat avantaje; niciuna dintre notele mele informative nu a trecut de generalitati si de informatiile pe care le consideram deja cunoscute; in toata perioada am ramas ostil Securitatii si partidului-stat; mi s-a platit cu aceeasi moneda".
Plecat din Comisia Tismaneanu
Presedintele Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste, Vladimir Tismaneanu, a precizat ieri ca Sorin Antohi, care a recunoscut recent ca a fost colaborator al fostei Securitati, s-a retras din comisia de la Cotroceni din 24 mai, din motive de sanatate. Tismaneanu a explicat ca Antohi i-a trimis, prin e-mail, o scrisoare in data de 24 mai prin care l-a anuntat ca se retrage din Comisie din motive de sanatate. "Din acel moment domnul Sorin Antohi nu mai este membru al Comisiei prezidentiale", a aratat Tismaneanu. Potrivit acestuia, Comisia prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste s-a format in luna aprilie 2006 cu scopul elaborarii unui document stiintific privitor la institutiile, metodele si principalele personalitati care au facut posibile crimele si abuzurile regimului comunist, iar, pe baza mandatului de presedinte si coordonator al Comisiei, a propus presedintelui tarii o lista de persoane, oameni de stiinta si figuri de seama ale societatii civile, care sa fie membri ai Comisiei. "Singurul criteriu care m-a ghidat a fost competenta acestor persoane si prestatia lor publica la data formarii Comisiei. Presedintele Traian Basescu mi-a acordat deplin credit in selectia membrilor Comisiei pe baza amintitelor criterii", a mai spus Tismaneanu, precizand ca, la propunerea sa, printre membri s-a aflat si profesorul Sorin Antohi, seful Departamentului de istorie al Universitatii Central Europene. Departamentul de Comunicare Publica al Administratiei Prezidentiale vine cu aceasta precizare dupa cererile repetate ale ZIUA sa raspunda pe seama informatorilor Securitatii din Comisie. Acestia sunt cel putin trei, conform informatiilor Asociatiei Civic Media. Cotrocenii nu ofera nici o explicatie privind tainuirea informatiei despre demisia lui Antohi pana la precizarea oficiala de ieri.
Fostul Colegiu al CNSAS
Gheorghe Onisoru, Horia Roman Patapievici, Andrei Plesu, Mircea Dinescu, Constantin Buchet, Aurel Pricu, Claudiu Secasiu, Florin Chiritescu, Ladislau Csendes, Mihai Gheorghe.