O mare parte a vietii lui Adolf Hitler, in special anii adolescentei pe care si i-a petrecut in orasele austriece Linz si Viena este inconjurata de obscuritate si ambiguitate, relateaza presa britanica.
Nu se stie care era orientarea sa politica, cine erau prietenii lui, cum se intelegea cu mama sa sau cum privea el evreii pe atunci. Au existat o sumedenie de zvonuri, teorii si speculatii, dar nimic concret.
De zeci de ani, biografii lui Hitler s-au orientat dupa memoriile celui mai bun prieten al lui Adolf, (in perioada 1904-1908), August Kubizek.
Acum, dupa 70 de ani de cand a fost scrisa, cartea sa "L-am cunoscut pe tanarul Hitler" a fost in final tradusa in limba engleza.
Desi au mai existat si alte variante - in special cea editata in numeroase editii si care a fost utilizata de nazisti ca o biografie oficiala - varianta necenzurata a cartii lui Kubizek arunca o raza de lumina fascinanta in ceea ce priveste mintea fanatica a viitorului Führer.
Aceasta editie necenzurata contine - pentru prima data - povestea obsesiei pe care tanarul Hitler o facuse pentru o fata draguta pe nume Stefanie Isak (numele sau de familie fiind clar evreiesc).
Pasiune nebuna
Desi un alt biograf al dictatorului, Sir Ian Kershaw, nota ca sentimentele acestuia pentru Stefanie erau de fapt "un soi de pasiune nebuneasca, juvenila", se pare ca lucrurile erau putin diferite. De exemplu, tanarul Adolf isi imagina ca o pandeste pe fata, o rapeste si apoi se sinucid impreuna, iar aceste fantasme lasa sa se intrevada mentalitatea persoanei care avea sa devina.
Mai mult decat atat, August Kubizek noteaza ca ultima grija a tanarului Hitler era nationalitatea fetei la care ravnea, acestuia nepasandu-i daca ea era evreica sau nu.
Relatarile lui Kubizek sunt o sursa indispensabila de informatie pentru ca el a fost singurul prieten apropiat al acestuia, iar Kubizek a declarat la randul sau ca a avut un singur prieten in viata sa - si ca acela a fost Adolf.
August povesteste ca pasiunea nebuna a lui Hitler pentru Stefanie - care a durat cam patru ani, pe cand Hitler avea 16 ani - a inceput intr-o seara, in anul 1905 cand cei doi se plimbau pe Landstrasse: "Adolf m-a luat de mana si m-a intrebat febril ce cred despre fata aceea slaba, blonduta, care se plimba cu mama ei... dupa care mi-a zis: <<sa stii ca m-am indragostit de ea>>".
Kubizek isi mai aminteste ca Stefanie Isak - (al carui nume nu a fost facut public in timpul celui de-al treilea Reich din cauza cenzurii foarte stricte) - era o fata frumoasa, inalta si slaba. "Avea ochi deosebit de frumosi - stralucitori si expresivi. Era foarte, foarte bine imbracata, ceea ce denota ca face parte dintr-o familie instarita". Tot ce stiau cei doi tineri despre Stefanie era ca trece pe acel bulevard cand se plimba, asa ca stateau - in fiecare dupa-amiaza la ora cinci - pe o strada alaturata, ca sa o poata vedea cand trece pe podul din apropiere.
Ura armata
Pentru ca nu ii fusesera prezentati, cei doi adolescenti nu aveau cum sa intre in vorba cu tanara domnisoara, asa incat nu mai ramanea altceva de facut decat sa o priveasca. Desi Hitler avea sa denunte ulterior conventiile sociale ale burgheziei, pe atunci, se conforma acestora fara sa cracneasca.
Pentru ca Landstrasse era un loc favorit de promenada a tinerilor, pe acolo se plimbau multi tineri ofiteri aratosi, iar Hitler - de fiecare data cand ii vedea pe acestia ca intrau in vorba cu adorata sa, se albea la fata de furie: "tinerii palizi ca Adolf, saraci si timizi, nu aveau cum sa intre in competitie cu acei soldati aratosi, cu uniformele lor stralucitoare".
In loc sa incerce sa-i trezeasca interesul si atentia, cu eventualul sau simt al umorului sau cu farmecul sau, Hitler nu facea altceva decat sa prolifereze injurii si amenintari printre dinti la adresa ofiterilor, pe care ii numea "tampiti increzuti".
Kubizek nota ca tanarul Adolf ajunsese sa urasca tot ceea ce inseamna armata si ofiteri (in special generalii), iar ironia sortii a facut ca el sa-i aiba alaturi pe acesti militari tot restul vietii.
Dupa ceva vreme, Stefanie, care era curtata de un frumos ofiter austriac, a ajuns sa-l cunoasca din vedere pe Hitler, dar nu avea nici cea mai vaga idee de profunzimea sentimentelor acestuia. "Ea nu-l vedea pe Adolf decat ca pe un timid, dar infocat si credincios admirator al sau. Iar cand a inceput sa-l ignore si sa-l trateze cu raceala, Adolf a fost pur si simplu distrus, voia sa-si puna capat zilelor si era in stare sa distruga intreaga lume", mai povesteste prietenul acestuia.
Dupa aceea, viitorul Fürher l-a pus pe Kubizek sa afle absolut tot ce putea despre Stefanie. Astfel, s-a descoperit ca mama acesteia era vaduva, ca locuiau in Urfahr, iar fratele sau era student la Drept la Viena.
Visa o crima pasionala
"In acei ani, de la 16 ani si pana la 20, pentru Adolf nu mai exista alta femeie pe lumea asta, Stefanie reprezentand insasi feminitatea pentru el", povesteste prietenul sau, care relateaza ca atat de obsedat era Hitler de Stefanie, incat credea ca ii poate transmite unele idei prin intermediul telepatiei si era convins ca nu are nevoie sa vorbeasca cu ea pentru a-si spune ce simte. Cand Kubizek si-a exprimat indoiala in ceea ce priveste acest fenomen, amicul sau a inceput sa tipe, reprosandu-i ca el nu are cum sa inteleaga, pentru ca nu cunoaste dragostea adevarata. Niciodata de fapt, viitorul Fürher nu a avut curajul sa schimbe o vorba cu Stefanie, dar, cu toate acestea, era extrem de gelos si de furios cand observa ca cineva se apropie de ea. La un moment dat, suparat ca Stefaniei ii place sa danseze (descoperise acest amanunt) Hitler a promis prietenului sau ca dupa ce se va casatori cu ea, Stefanie nu va mai dori sa danseze. Fiind deja intr-o depresie in ceea ce o priveste, lui Hitler i-a venit o idee: "se gandea serios sa o rapeasca pe Stefanie si mi-a explicat planul sau in cele mai mici amanunte, dandu-mi si mi eun rol in toata povestea. Eu trebuia sa o tin pe mama fetei de vorba, ca sa nu observe cand fiica ii era rapita" a explicat Kubizek care a mai compeltat ca oricum planul a fost abandonat pentru ca cei doi au realizat ca dupa ce o rapeau, Adolf nu avea cu ce sa o intretina pe "viitoarea sa mireasa". Pentru ca nu avea alta scapare, Hitler "a decis ca se omoara, aruncandu-se in Dunare. Insa nu avea sa moara singur, ci impreuna cu Stefanie. A insistat pe amanuntul acesta. Din nou, mi-a relatat noul plan in cele mai mici amanunte. Tragedia teribila care urma sa aiba loc mi-a fost relatata in cele mai mici amanunte", scrie autorul.
A murit cum isi dorea
Se pare ca oricum Hitler si-a "indeplinit fantezia", sinucigandu-se impreuna cu Eva Braun 40 de ani mai tarziu. Atunci, dupa ce si-a dat seama ce are de facut, tanarul Hitler s-a linistit.
Cu toate acestea, din fericire pentru fata si din nefericire pentru intreaga lume, planul sau a fost abandonat, pentru ca - la un Festival al Florilor, pe cand Stefanie trecea intr-o caleasca pe bulevard, i-a aruncat o floare, (ceea ce faceau de fapt toate fetele cu cei din jurul lor) insa pentru Hitler a fost clar: "nu l-am vazut niciodata pe Adolf atat de fericit. Era convins ca Stefanie il iubeste" isi aminteste Kubizek.
Acel simplu gest a salvat-o pe Stefanie si nu a mai fost personajul principal in fanteziile macabre ale viitorului dicatator, care includeau acte de rapire si crima. Din acea zi, Hitler a pastrat floarea de la Stefanie intr-un medalion timp de ani de zile.
Mai mult decat atat, a inceput sa deseneze casa in care avea sa stea cu tanara sa mireasa si, desi au trecut luni si ani, el nu a facut practic nimic ca sa fie in preajma fetei. Nu a vorbit cu ea niciodata.
Ulterior, in ciuda numelui sau, exista voci care spun ca Stefanie nu era evreica, insa este esential ca tinerii nu stiau daca ea este evreica sau nu, iar lui Hitler nu-i pasa acest lucru. Deci, in tinerete, Hitler nu era antisemit, asa ca exista istorici care se intreaba daca nu cumva exista sinistra posibilitate ca el sa-si fi inventat monstruoasa ura fata de evrei pentru a castiga tot mai multa putere si influenta.
Daca, in mod tragic, Stefanie s-ar fi indragostit de Hitler, ea ar fi ocupat locul Evei Braun si s-ar fi sinucis otravindu-se in buncarul din Berlin in 1945. Insa ea s-a casatorit cu un ofiter si a locuit, dupa cel de-al doilea razboi mondial la Viena, fara sa-si dea seama ca a constituit obsesia unuia dintre cei mai cruzi oameni din istorie.