Avem cea mai rapida crestere economica din regiune. Pacat ca nu e
prea sanatoasa.

Vineri, Statistica (ins) a prezentat datele referitoare la cresterea economica in primele sase luni ale acestui an. Din comunicat reiese ca PIB s-a majorat cu 7,4%. Indiferent la ce alta economie ne raportam, acest ritm de crestere este impresionant.
Luni, tot INS a facut publica inflatia pe august. Aici sunt si mai multe motive de bucurie. Pentru prima data in ultimii 16 ani, inflatia lunara s-a transformat in deflatie: minus 0,07%. Pe medie ponderata, preturile au crescut in 12 luni cu doar 6%.
La prima vedere, ne aflam in fata a doua vesti exceptionale: crestere economica record si preturi in scadere. Dar ele nu spun nimic despre cum vor evolua indicatorii in viitor. Iar pentru orice investitor - roman sau strain - acest lucru este mult mai important. De respectivele evolutii depinde dinamica dobanzilor.
Daca ne uitam la motoarele cresterii economice, vedem in principal consumul si intr-o mai mica masura investitiile. Teoretic, atat investitiile, cat si consumul au o contributie importanta la PIB, ar trebui sa ne asteptam la o evolutie similara si in perioada imediat urmatoare. Dar tot din punct de vedere teoretic, exista si limite. Aceste restrictii sunt reprezentate de resurse. Un ritm de crestere accelerat creeaza o cerere prea mare pentru forta de munca si determina majorarea salariilor. Lucru care daca nu este transferat catre popula tie - prin preturi mai mari - duce la profituri mici pentru companii si chiar la faliment. Un ritm de crestere prea rapid al economiei creeaza presiune asupra preturilor. De aici si ""necesitatea unei cresteri economice sustenabile"" - expresie utilizata frecvent. In cazul nostru, o rata de crestere economica de 7,4% in semestrul I, mult peste 5,5%, devine periculoasa pentru inflatie, si deci nesustenabila - va fi foarte greu de mentinut pe viitor.
Dar daca economia a crescut peste ""potential"", de ce nu se vede nimic in preturi? Exista mai multe raspunsuri. Primul: impulsul nu se transmite instantaneu, fiindca e necesar un interval mai lung de timp pana cand presiunea exercitata de un consum exploziv ajunge prin salarii si costuri in preturile din economia reala. Al doilea: primele semne ale cresterii economice peste potential au inceput deja sa apara in inflatie...
Cei care au curiozitatea sa se uite mai atent la deflatia din august vor vedea in spatele ei un puternic efect sezonier. Preturile la produsele agricole s-au redus din cauza ofertei abundente. Dar acest lucru nu poate fi folosit atunci cand previzionam dinamica viitoare a preturilor. BNR si INS stiu asta si de aceea publica si o rata a inflatiei lipsita de preturile afectate de factori sezonieri si de cele controlate de Guvern. Rezulta o masura a inflatiei care surprinde ten-dinta pe termen mediu si lung. La noi, aceasta se cheama CORE2 si este partea de inflatie influentata de cresterea economica peste potential. Ca marime anualizata, in august CORE2 se afla la 5,1%, dupa ce in aprilie scazuse aproape de 4,5%. O crestere economica cat mai mare este de dorit, pentru a recupera decalajul fata de UE. Dar inflatia redusa si cresterea economica rapida nu pot fi obtinute simultan pe termen lung. De aceea, tarile care au beneficiat de perioade de crestere economica mai lungi decat media OECD au ales mai intai sa reduca inflatia sub 3%. Acest lucru inseamna un cost, exprimat printr-un ritm de crestere mai redus pe termen scurt, dar care ar duce la o crestere economica sustinuta pentru o perioada mult mai lunga de timp. Mai ales ca atunci cand o economie creste foarte rapid, dar in acelasi timp se adanceste deficitul de cont curent, caderea poate fi mult mai mare si mai dureroasa.