Dan PAVEL: Contrainformatii si operatiuni acoperite in democratie (I)

In articolul "Acoperitii nedescoperiti" din Ziua, 6.09.06, directorul publicatiei, Sorin Rosca Stanescu, atrage atentia cititorilor ca ziarul sau se desolidarizeaza de articolul meu "Castrarea serviciilor secrete," din 4.09.06. in plus, datorita argumentelor mele cu privire la specificul muncii contrainformative a serviciilor secrete, incluzand rolul "agentilor acoperiti", el ajunge la o concluzie halucinanta: "cu tot respectul pe care il am fata de opiniile diferite ale lui Dan Pavel, sunt silit sa trag concluzia ca domnia sa apara unul sau mai multe servicii secrete romane si actuale atunci cand, in democratie chiar, se face politie politica." SRS crede eronat ca hodoronc-tronc m-am apucat sa apar serviciile secrete. De fapt, eu apar democratia liberala. Ca o consecinta logica, apar functia serviciilor secrete de aparare a democratiei liberale. Pentru ca fara servicii secrete, fara armata, politie, justitie, etc., democratiile nu pot supravietui. Nu pot fi aparatorul vreunuia dintre serviciile noastre sau al mai multora, pentru multiple motive: in primul rand, am rezerve serioase asupra faptului ca au ajuns la gradul de profesionalism necesar si suficient pentru apararea eficienta a regimului democratic. Dar nici nu pot fi partizanul celor care incearca sa blocheze efortul real al acestor servicii de a deveni aparatoare eficiente ale statului de drept si ale democratiei noastre fragile.
La o privire superficiala, pare ca intregul articol scris de directorul de la Ziua este o neintelegere sau rastalmacire a argumentelor mele. Cu riscul de a provoca o intrerupere a relatiilor de colaborare cu ziarul Ziua, trebuie sa spun lucrurilor pe nume. De fapt, in mod tipic pentru ziaristul si intelectualul autohton care scrie despre respectivele subiecte de parca Romania ar fi "buricul pamantului", iar presa autohtona suprema instanta de expertiza, SRS ignora complet literatura de specialitate din domeniile studiilor strategice, de securitate, intelligence, al teoriilor relatiilor internationale si democratiei. Se vede ca Rosca Stanescu nu citeste reviste precum Covert Action Quarterly, CIA Studies, International Security, International Journal of Intelligence and Counterintelligence, Defense Intelligence Journal, Strategic Review s.a.m.d., ca sa nu mai vorbesc de manuale, tratate, studii de caz, sinteze din aceste domenii. "Nasul" crede ca poarta cu mine o polemica, o controversa de opinii sau de idei, dar de fapt este purtatorul de cuvant al unui grup de cetateni, politicieni, ziaristi, care fac abstractie de faptul ca problemele relatiilor dintre democratie, servicii secrete, contrainformatii, operatiuni acoperite, agenti acoperiti au fost tratate teoretic si practic de multa vreme in democratiile consolidate de traditie. Este inutil sa redescoperim cum se face focul. Eu nu faceam decat sa adaptez in contextul dezbaterii autohtone argumente dezbatute de multa vreme de catre experti, savanti, politicieni, juristi, ofiteri de intelligence etc. Nu poti insa pretinde celor din jur sa citeasca aceleasi bibliografii, dar poti incerca sa le schimbi ideile care, desi pot fi bine intentionate, pot genera erori politice, legislative, decizionale. Am sa analizez pe rand obiectiile si rezervele lui Rosca, chiar daca va trebui sa o fac intr-un serial de articole.
Din pacate, in polemica lui cu mine, Rosca Stanescu amesteca resentimentele personale cu argumentele rationale. Daca emiti vreo opinie favorabila lui Traian Basescu (fostul sau prieten), SRS ia foc. Intamplator, in chestiunea agentilor acoperiti, am avut idei asemanatoare cu presedintele, desi presupun ca motivatiile (si lecturile) noastre sunt diferite. In multe alte chestiuni, gandesc altfel. Inainte de a trece la expunerea rationala a argumentelor mele, vreau sa precizez ca nu gandesc niciodata in functie de interesele sau opiniile altcuiva, persoana, institutie sau publicatie. Daca am dreptate si stiu ca pot sa o demonstrez, sunt obligat sa intru in polemica cu politica de securitate a unui guvern, cu initiativele legislative ale unei coalitii sau cu linia editoriala a unui ziar. Nimic nu este mai periculos decat sa fim toti de acord.
Miza articolului meu nu era prezenta "ofiterilor acoperiti" in presa, ci mai ales capacitatea serviciilor de a lupta impotriva agentilor straini sau a membrilor retelelor straine, oriunde s-ar infiltra acestia. Si mai era o miza: neamestecul diletantilor (ziaristi, militanti ai societatii civile, politicieni) in chestiunile tehnice ale muncii contrainformative. Deciziile in aceste chestiuni pot fi luate doar in cunostinta de cauza.

---

Despre autor: