Problemele grave ale reformei in Justitie si aparitia barourilor paralele au fost dezbatute, ieri, la hotelul Marriot din Capitala de reprezentanti ai Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (UNBR), ai CSM si ai magistratilor din tara. Subiectul principal al discutiilor a fost ilegalitatea infiintarii si functionarii Baroului Constitutional, condus de avocatul Pompiliu Bota. Luarile de cuvant ale avocatilor UNBR, care au denuntat ca fiind clandestina activitatea baroului Bota, au fost "validate"de un oficial al Parchetului General (PG). Procurorul Alexandru Vancea, seful interimar al Sectiei de Urmarire Penala din cadrul PG, a declarat ca "pozitia oficiala a Parchetului General este aceea ca barourile paralele ale lui Bota functioneaza ilegal". Vancea, un obscur procuror din Craiova promovat la Bucuresti, a mai spus ca Bota "a procedat smechereste in Justitie" atunci cand a luat fiinta acest barou paralel. Cel care vorbea in numele PG nu a pomenit nimic de faptul judiciar ca Baroul Bota a inregistrat pana acum 91 de NUP-uri date de procurori pentru acuzatia de practicare ilegala a profesiei de avocat si 34 de hotarari judecatorsesti de mentinere solutiilor NUP.
Mai multi judecatori si procurori au opinat ieri ca legiutorului ii revine sarcina sa rezolve problemele normative ale avocaturii si ca CSM nu are competenta sa rezolove cazul Baroului Bota. Reprezentantii UNBR au replicat ca exista o decizie pronuntata de CEDO in dosarul Bota versus Romania, care nu favorizeaza ideea aparitiei barourilor paralele. In opinia UNBR, aceasta decizie CEDO ar trebui sa fie utilizata de Parchetul General. O tema speciala de discutie propusa de presedintele UNBR, Calin Zamfirescu, a fost apelul la organele judiciare pentru "impiedicarea exercitarii avocaturii clandestine".
Conflictul de interese
Vicepresedintele UNBR, avocatul Gheorghe Florea a pus la zid "asa-zisa reforma a Justitiei, reforma in care avocatura nu a fost evocata si care a fost conceputa exclusiv pentru magistrati". Combativul Gheorghe Florea si-a pus in cap multi colegi de breasla atunci cand a atacat si "problemele gingase" ale profesiei sale, vorbind pe sleau despre conflictul de interese aparut atunci cand un avocat pune concluzii intr-un proces solutionat de unii magistrati care ii sunt rude (de sange, cumetri, fini etc). Florea a declarat ca nu i se pare corect ca "doar magistratii sa fie sprijiniti financiar de stat pentru pregatirea profesionala, in timp ce calificarea si competetenta avocatilor nu beneficiaza de nici un fel de ajutor financiar". Calitatea tot mai slaba a prestatiilor multor avocati, la bara, a fost discutata de tanara judecatoare Alina Trandafir de la Curtea de Apel Bucuresti, care i-a lasat fara replica pe reprezentantii UNBR. "Asteptam legi bune, care sa nu se mai modifice atat de des", a conchis judecatoarea Trandafir, uitandu-se "cu subinteles" spre un secretar de stat in Ministerul Justitiei, care a incercat, in limbaj diplomatic, sa dreaga busuiocul reformei in Justitie. Probleme mai mult sau mai putin subtile ale coruptiei din avocatura au fost punctate de judecatoarea Sanda Trif de la Curtea de Apel Alba Iulia si Dinu Galca, procurorul general al Parchetului Curtii de Apel Galati. Dinu Galca s-a intrebat retoric (intr-un murmur de iritare al UNBR): "Unde ajunge avocatul? Ce usi deschide avocatul?".