Pacepa: Sefii agentiilor NAVROM colaborau la spionajul industrial

Interviul cu generalul Ion Mihai Pacepa continua azi cu partea a III-a. In episodul anterior, generalul Pacepa a dezvaluit prezenta in Ministerul Afacerilor Externe a unor ofiteri de Securitate: Virgil Constantinescu (China), Marin Iliescu (Brazilia), Petre Sandulescu (Ecuador), Marin Ungureanu (Danemarca), Lucian Petrescu (Suedia), Eugen Popa (Venezuela, apoi Malayezia), Gheorghe Savuica (Pakistan) Constantin Garbea (Moscova), Ioan Donca (Budapesta) si Ion Melcioiu (Siria). Dintre acestia, Ion Donca este in prezent ambasador al Romaniei la Moscova - unde a asteptat foarte multa vreme pana sa obtina acreditarea.
In dialogul avut cu membri ai colectivului editorial al ziarului ZIUA, condus de Sorin Rosca Stanescu, generalul Ion Mihai Pacepa dezvaluie dedesubturile relatiei dintre NAVROM si Securitate inainte de 1989.
NAVROM era repartizata la DIE si DIA
Este posibil sa fi fost sef al Agentiei Navrom din Anvers si sa nu fi colaborat cu Securitatea?
Inteleg unde bateti, dar nu pot da un raspuns concludent. Nu mai eram in Romania cand presedintele Traian Basescu a fost seful agentiei NAVROM din Anvers, si nu-i cunosc statutul din acea vreme. Agentiile NAVROM erau repartizate intre DIE si DIA (Directia de Informatii a Armatei), si sefii acestora cooperau cu institutia care tutela agentia respectiva. Nu stiu cine a raspuns de agentia din Anvers cand presedintele Basescu era seful ei. Dar stiu ca nici DIE si nici DIA nu au folosit sefii acestor agentii pentru activitati de politie politica. Ei erau utilizati cu prioritate pentru a sprijini operatii de spionaj industrial si tehnico-militar organizate de aceste doua servicii.
Aceasta noua orientare a inceput in 1973, cand Ceausescu a semnat un decret strict secret (No. 363/1973) care, printre altele, autoriza NAVROM sa transporte "curier diplomatic neinsotit" al DIE si DIA pe navele agentiei. La scurt timp dupa aceasta, atat DIE, cat si DIA au inceput sa foloseasca NAVROM-ul pentru a aduce in tara, in mod secret, echipamente de largi dimensiuni supuse embargoului. Aranjamentele se faceau atat cu sefii agentiilor NAVROM, cat si cu capitanii de nava care erau folositi cu prioritate pentru aceleasi sarcini. Printre numeroasele echipamente de embargo aduse secret in Romania de DIE cand lucram pentru ea mentionez: un tanc Centurion din Israel (detalii in cartea Red Horizons, editia II-a SUA, pp. 371, 374); instalatii militare radar pentru joasa altitudine, din Anglia si Italia; o linie completa de fabricare a cristalelor epitaxiale pentru circuite integrate din Japonia. DIA a fost, de asemenea, prolifica.
Desecretizarea sa inceapa cu ofiterii
Potrivit revistei Politique Internationale, presedintele Reagan v-a consultat inaintea primei sale calatorii la Moscova. Si v-a respectat sfatul. Ce credeti ca ar trebui sa faca presedintele Basescu daca se va dovedi ca a colaborat cu DIE sau DIA?
Sa spuna adevarul. Si apoi sa desecretizeze Securitatea de la cap la coada. Adica sa inceapa cu ofiterii ei, nu cu informatorii si colaboratorii lor. Daca ostirea Securitatii va fi vreodata total deconspirata, Romania se va confrunta cu sute de mii de informatori si colaboratori. Unii erau elevi. Altii, studenti solicitati sa tina un ochi pe colegii romani ori straini, sau tineri care au acceptat sa contribuie la protejarea tarii de terorism. Unii au dat mana cu Securitatea din patriotism-gresit inteles, spunem acum. Altii din carierism, din teama sau din alte motive. Dar marea lor majoritate raman doar unelte ale unei armate secrete comuniste a carei adevarati osteni continua sa fie acoperiti de mister. Fara ajutorul acestor osteni, care in spatele unei fatade de marxism au terorizat populatia spre a o mentine docila, liderii comunisti nu ar fi reusit sa mentina la putere 40 de ani o forma de guvernamant care a negat fortele motrice ce au propulsat omenirea: proprietatea privata, concurenta si cointeresarea personala.
Nu sunt scriitor, asa ca voi recurge la vorbele unui profesionist al condeiului pentru a ma explica mai convingator: "Nu cred ca marele gunoi de sub covor au fost informatorii", a scris, correct, Gabriel Liiceanu acum cateva zile. "Nu cu ei trebuie inceputa curatenia. Paleologu, Doinas sau, astazi, parintele Marchis (cu cele <<patru-cinci>> note informative ale lui) sunt o gluma pe langa Vadim Tudor, colonelul de Securitate Merce deputat, si generalul de securitate Plesita, arbitru moral si hermeneut la un post de televiziune."
Pana in 2004, securistii nu au deconspirat pe nimeni. Si nimic. Acum sunt in sfarsit stransi cu usa si, ca la sah, vor sa sacrifice turnul pentru a salva regina. Sper ca presedintele Basescu nu va inghiti diversiunea, si ca va scoate securistii la lumina zilei. Nu pentru a-i trimite in justitie - e prea tarziu - ci pentru a cinsti memoria celor peste un milion de romani ucisi sau terorizati de Securitate. Si pentru a elimina, in sfarsit, ostasii lui Ceausescu din aparatul de stat, din Parlament si din viata politica a tarii.
Romania nu mai este membru al CAER-ului, ci al NATO.
Magureanu, cap de lista
Daca nu ma insel, pana acum serviciile secrete romane au deconspirat un singur securist: Pacepa. Au scris chiar o carte despre dumneavoastra bazata pe documente secrete care trebuiau pastrate sub cheie pana in 2030, iar Magureanu mi-a dat in mana vreo 15 asemenea documente - pe care le-am predat Parchetului. Cu cine credeti ca ar trebui inceputa adevarata deconspirare a Securitatii?
Cu securistii care au "democratizat" serviciile secrete ale Romaniei de azi: Virgil Magureanu, care a perpetuat conceptul de politie politica in Romania si care acum se erijeaza in lider politic; si Mihai Caraman, care a perpetuat duplicitatea comunista fata de guvernele tarilor NATO.
Ambii v-au fost subalterni. Este adevarat ca generalul Caraman a lucrat pentru KGB?
Da. In anii 1960, cand era seful rezidentei DIE din Paris, Caraman a tinut legatura cu doi agenti din esalonul superior al NATO: colonelul turc Nahit Imre, director financiar adjunct; si Francois Rousilhe, un francez din conducerea departamentului de pastrare a documentelor secrete. Informatiile furnizate de acestia au fost atat de importante pentru maresalii sovietici incat Moscova i-a dat lui Caraman un consilier personal: colonelul KGB Vladimir Archipov, acoperit ca diplomat la ambasada sovietica din Paris. Archipov a avut sarcina exclusiva de a-i dirija pe cei doi agenti in NATO. El l-a recrutat pe Caraman, l-a remunerat, si l-a facut singurul ofiter roman decorat de Kremlin pentru "Merite exceptionale impotriva NATO."
In 1969 adjunctul lui Caraman la Paris, locotenent colonelul Ion Iacobescu, care cunostea ambii agenti, a cerut azil politic in SUA. Curand, Roussilhe si Imre au fost arestati de organele franceze. In 1972 a aparut la Paris cartea Reteaua Caraman, care a dezvaluit ca acesti agenti, recrutati de DIE dar condusi de KGB, "au zdruncinat NATO din temelii."
Reteaua Caraman
In octombrie 1970, l-am insotit pe Ceausescu in prima sa vizita oficiala in SUA, si la 27 octombrie am asistat la o discutie privata cu presedintele Richard Nixon. "Nick, aliindu-te cu rusii ca sa ne penetrezi NATO a fost cea mai mare tampenie a vietii tale", i-a spus Nixon cu franchetea ce-l caracteriza. Dupa ce am "tradat" Securitatea, am aflat de la Yves Bonnet, seful DST-ului (Directia Securitatii Teritoriului) francez (acum senator), ca doar schimbarea planurilor de perspectiva ale NATO pana la sfarsitul anilor 1980, cuprinse in miile de documente pe care Rousilhe le-a dat KGB-ului via Caraman, a costat Alianta Atlantica patru sute milioane de dolari. Tot de la Bonnet am aflat ca cei din conducerea Aliantei Nord Atlantice l-au declarat pe Ion Iacobescu, care era (si continua sa fie) condamnat la moarte de Bucuresti, "eroul care a salvat NATO."
In 1977, seful Directiei III (Contraspionaj) a Securitatii, generalul locotenent Gheorghe Moga, a intrat agitat in biroul meu. "KGB l-a reactivat pe Caraman," mi-a spus Motul, cum obisnuiam sa-l chem in anii cand mi-a fost subordonat in DIE. Caraman avea atunci gradul de general-maior si era seful Directiei de Contrainformatii a DIE. L-am sunat pe Ceausescu si peste un sfert de ora eram in biroul lui impreuna cu Moga, care i-a citit discutia, inregistrata secret pe banda, dintre Caraman si un ofiter acoperit al KGB venit temporar la Bucuresti. Din continutul ei rezulta ca KGB a intrerupt brusc legatura cu Caraman in 1969, dupa disparitia lui Iacobescu, si ca a restabilit-o acum la Bucuresti. Ceausescu a ramas mut minute in sir. Apoi a ordonat ca "porcu'" sa fie trecut in rezerva, dar sa aibe microfoane si in pantofi.
In 1990, noul presedinte, Ion Iliescu, l-a scos pe Caraman de la naftalina si l-a numit sef al "noului" serviciu de informatii externe al Romaniei. La scurt timp, generalul Moga a murit subit, in imprejurari neelucidate nici azi. Cateva luni mai tarziu a disparut si generalul Nicolae Doicaru care, ca prim adjunct al ministrului de Interne, fusese insarcinat cu supravegherea informativa a lui Caraman. Doicaru a murit, chipurile, intr-un accident de vanatoare, dar autoritatile romane au interzis autopsierea cadavrului, pe care familia l-a putut vedea doar cateva minute inainte de inmormantare.

---

Despre autor: