Romania nu trebuie sa grabeasca procesul de adoptare a monedei euro dupa aderarea la Uniunea Europeana, pentru a evita aparitia unor socuri care ar putea dauna economiei, a apreciat, recent, intr-un interviu acordat reuters, economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Valentin Lazea (foto), transmite Mediafax. Potrivit sursei citate, cea mai mare problema cu care se confrunta Romania in procesul de adoptare a monedei unice europene este inflatia, alimentata de consumul puternic, de preturile ridicate ale energiei si de cresterea continua a preturilor administrate. Lazea a aratat ca BNR, impreuna cu Ministerul Finantelor, pregatesc un plan de convergenta la euro, care va fi prezentat autoritatilor de la Bruxelles in luna ianuarie a anului viitor, in cazul in care Romania adera la Uniunea Europeana in 2007. "Progamul propus de banca centrala nu este nici prea ambitios, dar nici prea relaxat, ceea ce inseamna ca trebuie sa avem drept obiectiv indeplinirea obiectivului prevazut in Tratatul de la Maastricht in ceea ce priveste inflatia in anii 2010-2012, si nu mai devreme, fiind astfel pregatiti sa aderam la zona euro in anii 2012-2014", a afirmat Lazea. Economistul bancii centrale a explicat ca reducerea artificiala a inflatiei la un nivel foarte scazut si intr-un timp foarte scurt nu este o solutie sustenabila. Pe de alta parte, Romania indeplineste criteriile de aderare la zona euro legate de nivelul deficitului public, stabilitatea monedei si nivelul maxim al datoriei publice. Lazea a opinat ca Romania trebuie sa ia masuri agresive de combatere a inflatiei numai pe termen scurt, pentru a aduce indicele de crestere a preturilor sub nivelul de 5%. "Mai intai este important sa coboram rapid de la nivelurile actuale. Apoi, de la un nivel al inflatiei de 4,5%, trebuie sa actionam mai lent", a apreciat oficialul BNR. El a precizat ca nu toti membrii institutiei pe care o reprezinta impartasesc punctul sau de vedere. Inflatia statelor care doresc sa adopte euro nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media ratelor inflatiei din cele mai perfomante trei state membre, iar deficitul bugetar trebuie sa reprezinte maxim 3% din PIB. De asemenea, datoria publica se poate plasa la maxim 60% din PIB. (A.G.C.)