Actualul ministru de Interne francez a surprins ieri structurile comunitare europene printr-un discurs tinut la Bruxelles. In esenta, candidatul dreptei franceze la Presedintie cere nici mai mult nici mai putin decat o intarire a federalismului european. Sarkozy constata pe buna dreptate ca Uniunea Europeana se gaseste in prezent intr-o profunda criza. Iar ca leac pentru aceasta criza prezidentiabilul francez nu vede decat micsorarea rolului statelor nationale si intarirea structurilor comunitare.
Initial constituita din puternicii Occidentului, Uniunea Europeana a reusit sa mentina un echilibru intre interesul comunitar si interesul national. Venirea est-europenilor a zapacit balanta. Est-europenii - pe langa ca sunt goi si flamanzi - unii dintre ei mai au si nasul pe sus si gura mare, isi dau coate cu americanii si saboteaza interesul comun al continentului. Cel putin asa se vede din partea "motoarelor europene". Din fostul bloc sovietic situatia se vede altfel: dupa ce ca ne-ati lasat prada comunismului cinzeci de ani acum vreti sa fim doar un bazin genetic, o oferta de forta de munca ieftina si o piata de desfacere - iar noi vrem sa fim tratati ca parteneri egali.
Nicholas Sarkozy a fost primul oficial european de rang inalt care a avut curajul sa proclame deschis decesul constitutiei europene. Un tratat voluminos, de sute de pagini, greoi si imposibil de citit - chiar pentru un absolvent de studii superioare - constitutia europeana a incercat fara succes sa impace si capra, si varza. Occidentalii nu prea vor sa lase parghii de decizie in mainile esticilor - iar esticii se simt frustrati de tratamentul de cetateni de rangul al doilea. Constitutia de la Washington incepe cat se poate de clar: "Noi, poporul Statelor Unite ale Americii..." in vreme ce proiectul de tratat constitutional european incepe cu "Noi, Presedintele Frantei, Regina Marii Britanii..." - europenii fiind pur si simplu lasati de-o parte. Ceea ce s-a vazut cat se poate de clar - nesimtindu-se legati in vreun fel de un document care nu ii aminteste, fara sa se deranjeze macar sa inteleaga ce scrie in respectivul document, francezii si olandezii au respins in bloc constitutia europeana.
Sarkozy vine si solicita un nou mecanism de reglementare a relatiilor dintre Uniune si membrii sai. Iar perspectiva actualului ministru francez nu este una deosebit de fericita. In primul rand acesta cere o reforma a executivului comunitar - Comisia Europeana - in sensul ca statele nationale sa nu mai numeasca comisarii, acestia urmand sa fie numiti de presedintele Comisiei, la randul sau ales printr-un complicat mecanism de colaborare state membre - Parlament European.
Mai mult, Sarkozy cere abandonarea principiului unanimitatii - in loc ca deciziile sa fie aprobate de toate statele membre, acestea ar putea fi luate cu o majoritate de 80% - iar cui nu-i convine n-are decat sa se duca acasa. Oficialul francez a sustinut ideea unui ministru de Externe european astfel incat comunitatea sa poata avea o pozitie mai pregnanta la nivel international. In acelasi timp, Sarkozy a respins ferm ideea aderarii Turciei - oferind in schimb un parteneriat privilegiat. Iar in ceea ce priveste finantarea Uniunii, Sarkozy a cerut nici mai mult nici mai putin decat infiintarea unei taxe europene in locul contributiilor guvernamentale de la fiecare stat membru. Proiectul descris mai sus ar trebui sa fie pus in discutie in cursul presedintiei germane a Uniunii Europene de la inceputul anului viitor - urmand sa se incheie cu presedintia franceza din a doua jumatate a anului 2008.
Toate aceste idei - deocamdata - ar trebui sa ridice in mod serios intrebarea printre politicienii romani: in ce fel de Uniune intram? Pana in momentul de fata absolut toti politicienii romani par ferm hotarati sa vare Romania in Uniunea Europeana. Aici exista cu adevarat un consens national: toata lumea vrea in Uniune. Legendele vietii bune nu par sa se implineasca prea curand. Inca nu e clar cati bani va varsa Romania in fondurile comunitare si cati bani va incasa pentru modernizare. Inca nu e clar - dar sa speram ca va fi dupa raportul de peste doua saptamani - daca si in ce masura Romania va fi amenintata de clauzele de salvgardare.
In anii '60, Uniunea Sovietica propunea tarilor din blocul comunist o impartire pe specializari in cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), asa numitul plan Valev. Romania urma sa joace rolul de zona agricola, renuntand la industrializare - care urma sa fie preluata de Cehoslovacia si Germania Democrata. Romania a reusit sa evite rolul de hinterland agricol pentru blocul sovietic. Ramane de vazut daca situatia din prezent este similara si cum pot fi evitate pagubele.