Isteria artificiala care e Dosariada a dus la rescrierea neobolsevica a trecutului in interesul prezentului. Nepotii lui Mihail Roller se opintesc sa infatiseze cei peste 50 de ani de comunism ca un tot otova, lesne de abordat in clisee amintind de c
Isteria artificiala care e Dosariada a dus la rescrierea neobolsevica a trecutului in interesul prezentului. Nepotii lui Mihail Roller se opintesc sa infatiseze cei peste 50 de ani de comunism ca un tot otova, lesne de abordat in clisee amintind de catavencianul, Ieri intunericul, azi lumina. In realitate, comunismul romanesc a fost o epoca definitoriu complexa si contradictorie, cu suisuri si coborasuri, cu perioade de inghet alternand cu perioade de dezghet. O epoca marcata de procese stand sub semnul bataliei zadarnice de a adaptare la realitatile romanesti a unei utopii. Printre aceste procese, la loc de frunte, se situeaza cel vizand eliberarea de sub stapanirea ruseasca. MODEL IMPUS ARBITRAR. Seducatoare ca idealitate, ca aspiratie de biblioteca, societatea socialista s-a dovedit catastrofala la impactul cu viata propriu-zisa. Realitatea complexa si contradictorie a fost obligata sa se inghesuie in tocurile stramte, rigide, ale unei teorii abstracte. Pentru Romania, esecul comunismului si-a avut cauza nu numai in impunerea unei doctrine abstracte, ci si in importarea unui model strain societatii noastre. In Rusia, doctrina comunista s-a nascut dintr-o realitate specifica. Berdiaev a demonstrat magistral, in Sensul si sursele comunismului rus, existenta unor radacini ale revolutiei bolsevice in traditia intelectuala ruseasca. In Romania, comunistii n-au avut nici macar acest avantaj. Ei au trebuit sa aduca in realitatea noastra modelul construit pentru conditiile din Imperiul tarist. Astfel discrepanta dintre doctrina si realitate a crescut enorm. Siluirea vietii a fost mult mai mare decit in Rusia. In acelasi timp, comunismul a fost pentru toate tarile estice nu numai o doctrina impusa arbitrar vietii si un model fara nici o legatura cu realitatile nationale, dar si o teribila forma de asuprire ruseasca. Inca din 1956, cand hrusciovismul a dat aripi nationalismului din Est, s-a vazut ca, de fapt, sub pretextul instalarii comunismului, rusii au cucerit tara dupa tara. Comunismul n-a insemnat altceva decat o extindere a imperialismului rusesc in intreaga Europa; imperialism care a luat locul, astfel, gratie victoriei in cel de-al doilea razboi mondial, imperialismului german, reprezentat de hitlerism. Prin fisura produsa de Raportul lui Hrusciov la Congresul XX al PCUS, popoarele din Est au descoperit ca fusesera obiectul unei exploatari economice de tip medieval. Atat prin tratate economice inrobitoare, cat si prin infiltrarea in toate mecanismele vietii social-politice, sovieticii au dus, sub masca ideologiei marxist-leniniste, o politica de reconstituire a imperialismului rus. RAPORT. Pentru Romania, aceasta ocupatie ruseasca a produs traume mult mai mari decat in alte tari. Prin victoria democratiei populare, romanii s-au trezit sub stapanirea unuia dintre marii lor inamici de secole. Spre deosebire de alte tari, Romania avea o lunga traditie de lupta impotriva expansiunii rusesti. Aceasta situatie aparte, in raport cu Uniunea Sovietica, explica firava influenta a Partidului Comunist in viata politica interbelica. Ea explica, totodata, si ostilitatea marii majoritati a populatiei fata de comunisti: vedea in acestia, fara nici o ezitare, instrumentele cotropitorului strain. Cu atat mai mult cu cat multi dintre liderii de inceput ai comunismului romanesc fusesera adusi de tancurile sovietice direct de pe culoarele Kominternului. Aceasta adevarata semnificatie a instaurarii comunismului in tarile estice a facut ca istoria postbelica a Europei socialiste sa aiba drept dimensiune lupta de eliberare de sub tutela Moscovei. Oricat de inrobiti ar fi fost doctrinei marxist-leniniste, liderii comunisti nu puteau sa nu-si dea seama ca sistemul pe care voiau sa-l impuna realitatii ar fi fost mult mai acceptabil daca ar fi capatat o independenta fata de Uniunea Sovietica. Acestei tendinte vizibile in intreaga evolutie a comunismului postbelic, Kremlinul i-a raspuns de fiecare data cu maxima brutalitate.
(Continuare in numarul viitor) LUMEA PRIN CARE TREC
Despre autor:
