"Euphorion", revista de literatura si arta, an XVII, nr. 3-4 (180-181), mart.-apr. 2006, Sibiu, redactor-sef: Dumitru Chioaru, editata de CJ Sibiu si teatrul "Gong" Sibiu, cu sprijinul USR, MCC si al Fundatiei "Euphorion", 24 pagini.
Invitatul de onoare al acestui numar este poetul Mircea Ivanescu, la implinirea varstei de 75 de ani; opera sa e trecuta prin mintea criticului de mai multi comentatori, revista alcatuind o antologie critica frumoasa si plurivoca. Intalnirea cu un poet este, crede Al. Cistelecan, revelatoare pentru aventura constiintei lirice a micului aspirant; poezia lui Mircea Ivanescu l-a oprit pe Cistelecan din compunerea de poezii, "cu bucuria celui care poate, de-acum inainte, chiuli in voie, caci e cine sa-i faca treaba." Alti analisti se intorc in timp (anii '60) pentru a analiza opacitatea criticii la poezia lui Mircea Ivanescu: Andrei Terian, Radu Vancu - cu toate acestea nu exista un punct fix de raportare a analizelor, fiindca un critic are mania originalitatii: pentru Matei Calinescu si Paul Aretzu poetul e reprezentat de antologia din 2003 (prefatata de primul), la Serban Stoenescu avem un Ivanescu 1983. Punerea in pagina a "Euphorionului" este (dez)amagitoare insa, pentru ca eseurile lui Stoenescu si Vancu au o trimitere de continuare in alta pagina, unde, surpriza, nu este prezent decat eseul lui Stoenescu. Vancu ("Ciocnirea canoanelor" se numeste eseul sau!) apare cu o pagina mai incolo, cu notele de subsol fara diacritice. Aceeasi dificultate redactionala si pentru literatura de introspectie a Mihaelei-Gentiana Stanisor, "Cvartet pentru coarde sensibile", cu o continuare anuntata la pag. 15, infaptuita la pag. 20.
La ceasul analizei, un alt poet mai este adus de Dumitru Chioaru pe la "Euphorion": Vasile Baghiu, al carui "himerism" (concept si manifest), "desi nu a facut prozeliti" este o "poezie in spiritul vremii". Poezia personajului Himerus Alter, care-i saluta pe Rimbaud si mai ales pe Fernando Pessoa, populeaza un taram universal si vechi, unde mai traiesc: personismul lui O'Hara, M. Teste si mopete (scris cu litera mica), bietul domn al poemelor lui Mircea Ivanescu.
Alti poeti din acest numar: Andrei Zanca, Dan Bogdan Hanu, Mircea Barsila, Ioan Radu Vacarescu, Nora Iuga si George Almosnino (ultimii doi, in limba franceza de Constantin Abaluta si Gerard Augustin) si, triumfator, pe ultima pagina, Hans Magnus Enzensberger (tradus de Andrei Zanca).
"Steaua" literara, artistica si culturala, an LVII, nr. 7-8 (693-694), iul.-aug. 2006, Cluj, redactor-sef: Adrian Popescu, editata de USR si Redactia Publicatiilor pentru Strainatate, cu sprijinul MCC, 128 pagini, 6 lei.
Revista a poetilor, "Steaua" cuprinde o jumatate de veac si mai bine de poezie si istorie a ei in acest numar dublu. In ordine cronologica, Ion Pop face o analiza a poeziei lui Alexandru Lungu (mutand centrul de interes al operei de la volumul "Ora 25" la "Ninsoarea neagra", deci de la avangardism la un modernism tarziu). Apoi, din vechea formula, Aurel Rau semneaza traduceri din simbolistii de limba franceza: Georges Rodenbach, Henri de Regnier, Charles Guerin sau Tristan Klingsor. Un loc deosebit este acordat lui Mircea Cartarescu, invitat de onoare al Centrului de cercetare a imaginarului "Phantasma", care isi arata, parcimonios, realitati din spatele operelor sale ("Levantul" sau "De ce iubim femeile") in dialog cu Corin Braga, Sanda Cordos, Laura Pavel s.a. Un articol cu proprietati teoretice despre poezie scrie Ioana Nicolaie, intervenind pentru apararea poeziei de sfarsitul sau moartea foarte des profetite ("Doua istorii si o explicatie"); din literatura poetica, texte de Riri Sylvia Manor, Alexandru Vakulovski ("Sau macar doua platane si un microfon"), Andrei Fischop, Marcel Mureseanu. Urmatorul reper: omagiul lui Mircea Ivanescu, la 75 de ani, de Stefan Manasia, care scrie despre "Elevul preferat al domnului Goethe". Dar revista se deschide cu editorialul lui Adrian Popescu, care aduna date despre "´Filiera francezaŞ" a traducerilor de poezie romana din ultimii douazeci de ani.
In afara de aceste nume ale poeziei, in "Steaua" este loc si pentru dezbaterea critica, dusa cu arme mai vechi si ruginite (de Florin Mihailescu, Dumitru Micu, critica respectiv istorie literare) sau de-a dreptul patetice (Ion Brad, despre Henri Zalis, din amintiri si nu numai...), dar si cu unele elegante (de Henri Zalis, "Polivalenta lui F. Aderca"). O mentiune speciala pentru Adrian Marino (Alex Goldis si Rodica Frentiu) si Norman Manea (Silvia Mitricioaiei si Mihai Lisei), subiecte bine conturate, dar, nu in ultimul rand, pentru Umberto Eco (despre "Hipertexte deschise si povesti terminate"). Autorul italian este "amestecat" cu alde Justin Ceuca sau Caius Traian Dragomir, deci cu tineri sau personalitati candva politice. O traducere pesemne fara copy-right, deghizata ca sa "incante" si sa se "strecoare", nebagata in seama.
Oricum, un numar "Steaua" bun, printr-o selectie critica sporita fata de ceea ce prezenta acum cateva luni revista.
"Idei in dialog", an III, nr. 8 (23), aug. 2006, revista lunara de cultura ideilor editata de "Academia Catavencu", director: H.-R. Patapievici, 56 pagini, 3 lei.
Chiar daca in caseta tehnica este precizat ca avem in fata nr. din iulie al revistei, nu inseamna ca redactorii si colaboratorii n-ar avea si ei dreptul la o vacanta.
Prima pagina anunta un articol de Traian Ungureanu, care (se) intreaba "De ce nu moare socialismul?" (a se citi: comunismul), descoperind si supunand oprobriului un "sarm veninos al Ideii socialiste" identificat cu precizie in cateva tari: Italia, Franta, contemporane, undeva si Suedia. In cele din urma, afirma despre capitalismul romanesc ca este nedemocratic, doar o prelungire a vechilor structuri care anchilozeaza astfel orice spirit etic. Ceva mai implicat in actualitatea politica este Horatiu Pepine ("Nu e usor sa fii roman"), in momentul in care critica ideile liberalilor de a retrage trupele romanesti din Irak; limbajul e academic, cu exceptia unei note, unde ministrul Apararii este un om "predispus placerilor", autorul analizand in stil lombrosian "limbajul fizionomic" al ministrului Atanasiu. Alti autori: Sorin Lavric (o comparatie intre Noica si Liiceanu, cu punct terminus in patratul lui Boethius), Eugen Ciurtin, cu unele concluzii despre subiectul sau preferat in ultima vreme, Mircea Eliade - mai precis monografia lui Florin Turcanu (2005), Alexandru Matei (cu "Limitele autofictiunii"), Mircea Mihaies (o continuare a serialului despre literatura politista), precum si comentarii la cartea lui Allan Bloom, "Criza spiritului american" (de politologul Daniel Barbu si de Brindusa Palade).