Nicolae Manolescu:"Era nevoie de un proces al comunismului"

Presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, Nicolae Manolescu, a afirmat, miercuri seara, in cadrul simpozionului cu tema ''Scriitorii si Securitatea'', ca deconspirarea colaboratorilor securitatii trebuia inceputa, de fapt, cu procesul comunismului. Organizat de Uniunea Scriitorilor si cotidianul ''Ziua'', simpozionul a avut loc in contextul amplei dezbateri privind deconspirarea colaboratorilor fostei securitati declansate in mass-media si societatea civila de cateva saptamani, mai ales dupa ce Consiliul Suprem de Aparare a tarii a adoptat o hotarare, la propunerea presedintelui Traian Basescu, privind desecretizarea dosarelor unor oameni politici. Solicitari in sensul deconspirarii, venite din partea unor organizatii neguvernamentale, ii vizeaza pe jurnalisti, universitari, preoti, sindicalisti.
In opinia lui Manolescu, acest proces al deconspirarii ar fi trebuit sa debuteze ''cu nomenclaturistii, cu tovarasii din Comitetul Central al PCR, care dadeau ordine securitatii''. Potrivit presedintelui Uniunii Scriitorilor, ''veneau apoi la rand ofiterii de securitate - generali, colonei, care, ciudat, azi sunt bolnavi, dar isi taie bine-mersi vitelul sau porcul de Craciun''. Abia la urma ar fi trebuit sa urmeze ''plevusca'', adica informatorii, considera Manolescu. ''Eu nu zic sa-i crutam pe acestia din urma, dar hai sa incepem cu inceputul si sa sfarsim cu sfarsitul. Sa vedem ce rol a avut comunismul si pe urma sa venim la aceia care au fost, de fapt, victime'', a spus Nicolae Manolescu. El considera ca securitatea nu conta pe informatori, acestia fiind doar folositi. ''Dovada cea mai buna era ca si ei erau pusi sub supraveghere, haituiti de-a binelea'', a afirmat criticul. Manolescu a reafirmat ca ''toate aceste lucruri trebuie puse in contextul epocii si nicidecum in cel al zilei de azi'', nedeclarandu-se adeptul ''conceptiei lui Gabriel Liiceanu care vede femeia de serviciu la fel de vinovata ca si generalul Plesita''. Nicolae Manolescu a spus ca, in regimul comunist, ''timp de 25 de ani, Consiliul Uniunii a fost cel mai important for de discutii politice din Romania, unde s-au copt toate protestele, memoriile si actele de disidenta''. Opiniile lui Nicolae Manolescu au fost sustinute si de presedintele Institutului National pentru Stiinta si Arta, acad. Eugen Simion, care a afirmat ca ''daca vrem sa facem un proces al comunismului, am inceput de unde nu trebuie, riscand sa pierdem miezul tragic al problemei''. Mult mai radical a fost analistul politic Stelian Tanase, care a afirmat ca ''una era sa agati un lucrator dintr-o fabrica, santajandu-l ca are o amanta, si alta era sa recrutezi un scriitor''.
Stelian Tanase a sustinut ca ''turnatorii trebuie mai intai decupati ca informatori, definiti si abia apoi sa le gasim circumstante atenuante si sa vedem cine i-a recrutat''. Refuzand sa ofere exemple de scriitori care au semnat ''pactul cu diavolul'' pe care a sustinut ca le detine deoarece in ultimii ani a zabovit mult in arhive, cunoscutul analist politic a promis ca va publica o carte in paginile careia va face cunoscute atat numele, cat si dosarele acestora. Un exemplu a dat totusi Stelian Tanase, acela, dupa cum a spus, al unui mare critic literar care in 30 mai 1960 semna un angajament cu securitatea sub pseudonimul ''Popescu''. Vicepresedintele Uniunii Scriitorilor, Varujan Vosganian, a fost de parere ca ''astfel de oameni precum informatorii sau securistii nu trebuie sa ne mai fie calauze, trebuind create mecanisme care sa-i impiedice sa ne mai conduca''.

---

Despre autor: