""Io-s in deal si badea-n sesu/Si mi-l cunosc dupe mersu""a€¦ Sigur ne amintim cu totii aceste versuri, ce roman adevarat nu le-a fredonat macar o data?!

In cautarea fetelor am plecat si noi, sa vedem unde a inceput povestea si daca se termina undeva. Campul e plin de clai de fan si de floarea-soarelui sarutata pe crestet de iubitul ei ceresc. Case cu acoperisuri caramizii se insira pe marginea drumului, de o parte si de alta. In mijlocul satului Capalna de Jos, biserica ortodoxa lasa clopotele
sa-i strige enoriasii pe nume. E spre seara si glasul molcom al oamenilor trebaluind prin ograda se aude pana in strada, insotit de neobosita cantare a greierilor din iarba incredibil de verde. Exista oameni care iubesc pamantul pe care au facut cel dintai pas al acestei vieti! Exista romani adevarati! Un astfel de om am descoperit in Capalna de Jos, judetul Alba, atestata documentar din 1332, unde locuiesc numai romani neaosi. Veta Biris, cantareata de muzica populara, ne-a fost calauza in peregrinarile noastre, pentru ca se inrudeste cu cea care a facut dansul cunoscut si se ocupa atunci cand poate de fetele de la Capalna.

INCEPUTURI. Dansul care a facut cunoscuta aceasta localitate transilvaneana a fost dezvaluit lumii de invatatoarea Stana Biris, care s-a stabilit aici dupa casatorie. Curiozitatea naturala a indemnat-o sa cunoasca oamenii, sa le asculte pasurile, povestile si sa se apropie de ei. Frumusetea dansului pe care fetele de aici il interpretau, puritatea lui au zgandarit sufletul femeii si, dupa ce a stilizat putin interpretarea, costumele, a scos fetele in lume. Originea acestui dans se pierde in negura vremurilor, pentru ca nimeni nu mai stie cand anume a inceput el sa fie parte a satului. Versurile au fost transmise oral din generatie in generatie, iar acei pasi intr-un ritm atat de special, sacadat, in contratimp sunt parca mai usor invatati de fetele de aici, pentru ca ele merg la joc si de la varste fragede invata de la mame, surori, bunici cum sa dezmierde pamantul, batatorindu-l cu descantece. Fata care se hotara sa se marite trebuia sa renunte la celebrul lant viu. Prin dansul lor, fetele isi etaleaza frumusetea. La momentul debutului fetelor doamnei Biris, din 1948, dansul s-a desfasurat intr-o sura ce apartinea uneia dintre cele mai instarite familii din sat. A existat un Jurnal pe care Stana Biris il tinea despre fetele ei, cu fotografii ale acelei perioade. Din pacate, acesta s-a pierdut, iar fotografiile care ar fi reinviat cantecul fetelor nu pot fi publicate.

LONGEVITATE. Nana Anuta lua€™ Maftei are un secret pentru viata lunga: iubeste oamenii si pamantul unde s-a nascut