ZIUA este in masura sa prezinte adevaratele motive ale demiterii secretarului de stat de la Agricultura, Vasile Lupu, seful Directiei Paduri * Lupu, sub protectia ministrului Gheorghe Flutur, a construit o retea teritoriala prin care exploatarea masei lemnoase se face si in beneficiul PNL * PD a descoperit ca secretarul de stat e implicat in dobandirea frauduloasa a unui canton forestier * Emil Boc doreste ca postul de secretar de stat la Paduri sa revina PD * Flutur si Lupu au fost acuzati ca patroneaza o mafie a lemnului * Fostul sef al unui ocol silvic face dezvaluiri incendiare * In numele lui Flutur i s-a cerut un hectar de padure in zona turistica Voineasa, pentru ca sa ramana la conducere * Dupa ce a refuzat, a fost demis si s-a ales si cu dosar penal * Documentele care demonstreaza santajul, inclusiv doua casete audio, au fost predate ziarului nostru * Tot pentru Flutur, pentru constructia unei vile in Suceava, sefii Directiei Silvice Valcea au cerut o masina de cherestea, fara s-o plateasca * Arhiepiscopul Sucevei il acuza pe ministrul Agriculturii ca e vandut mafiei lemnului * Rapoartele internationale arata ca, in Romania, peste 100.000 de ha de padure au fost taiate "la ras" ilegal, iar peste 350.000 de ha au fost taiate fara a se asigura reimpadurirea
Desi a fost trecuta sub tacere, demiterea secretarului de stat de la Agricultura Vasile Lupu - in urma cu mai bine de o saptamana - a fost un veritabil "cutremur de adancime" pentru mafia lemnului din Romania. Reporterii de Investigatie ai ZIUA au aflat datele acestui razboi de culise dintre PNL si PD, care pare sa se finalizeze in aceste zile cu un armistitiu. Demiterea in surdina a secretarului de stat din Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), Vasile Lupu, are ca motiv real, asa cum spuneam, implicarea acestuia in mafia lemnului. Oficial, Lupu a fost inlaturat din minister din cauza modificarii algoritmului din Coalitie si negocierilor dintre PD si PNL. In realitate, de numele fostului demnitar se leaga o serie de afaceri dubioase, taieri ilegale de paduri din judetele Valcea, Satu Mare si Maramures, precum si acapararea ilegala a unor bunuri ale Directiei Silvice Vrancea, afaceri de care nu este strain nici fostul sau sef, inca ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, acesta din urma fiind mai mult specializat pe zonele Suceava, Bucovina si Neamt. In zona Vrancea, de pilda, Lupu a comis ilegalitati impreuna cu Marian Oprisan, presedintele Consiliului Judetean Vrancea, dar si lider al PSD local, fapt care a fost de neconceput pentru sefimea PD, nemultumita ca afacerile cu lemn au ajuns oricum in fiefurile PNL si UDMR, mai nou, o cota ducandu-se si spre PSD. Acum, PD, prin Emil Boc, doreste ca in locul lui Lupu sa fie numit un membru al acestui partid, pentru a se obtine controlul asupra afacerilor cu lemn din Romania. Fapt ce ar scutura si reteaua PNL din directiile si inspectoratele silvice.
Reteaua "Lupu"
Pentru a-si construi reteaua, Flutur si Lupu au populat ocoalele silvice cu simpatizanti si chiar membri ai PNL. De fapt, membri ai acestei formatiuni politice se intalnesc pe intreaga filiera, de la directii, la inspectorate silvice, celebrele ITRSV (Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic si Vanatoare). Lupu impreuna cu o serie de functionari silvici au reusit un adevarat masacru prin padurile de cele mai buna calitate, iar daca vreun sef de ocol silvic indraznea sa se opuna era pedepsit crunt. I se trimiteau controale peste controale, iar daca nici asa nu se dadea pe brazda era, fara clipire, dat afara din serviciu. Flutur si Lupu au promovat un regim de teroare printre ocoalele silvice, dar si obstile proprietarilor de paduri, care nu-si pot exploata masa lemnoasa decat in situatia in care dau spaga. In acest sens, ZIUA a intrat in posesia unei casete audio, din care reiese limpede ca unui proprietar de padure i se cere un hectar de padure pentru PNL. Tandemul Flutur-Lupu este implicat si in scandalul retrocedarii padurilor Bisericii Ortodoxe din nordul Moldovei. In acest caz, planul diabolic al mafiei lemnului este de a finaliza retrocedarea cat mai tarziu pentru a avea timp sa taie "la ras" muntii, iar Biserica sa se aleaga cu paduri tinere care nu pot fi valorificate decat peste 40-50 de ani, caci, conform legii, nu pot fi taiate decat paduri care au 110 ani. Demiterea secretarului de stat Lupu a fost o miscare inteligenta a PNL, mai ales dupa ce partidul a trecut printr-o serie de incidente, dezvaluirile despre trecutul securist al unor membri marcanti ai partidului precum Mona Musca sau Ioan Ghise. Dar si dupa ce imaginea partidului a avut de suferit de pe urma propunerii ministrului Apararii, Teodor Atanasiu, privind retragerea din Irak. Astfel, liderii liberali au ales momentul demiterii lui Lupu inainte de a izbucni un scandal monstruos. Strategii PD ar fi urmat sa foloseasca in scandal o poveste mai veche, in urma careia Lupu, omul lui Flutur, cu concursul PSD, a devenit proprietar peste un canton silvic.
Lupu si cantonul
Suntem in masura sa va redam acum povestea cantonului, istorie cu care PD si-a obtinut un loc de secretar de stat la Agricultura, domeniul silvic. Fostul demnitar in MAPDR, Vasile Lupu, cel care a coordonat activitatea Secretariatului de Stat pentru Paduri, a facut o serie de manevre inca de pe vremea Guvernului Nastase pentru a intra ilegal in proprietatea unui canton silvic si o suprafata de doua hectare de padure. Cantonul se situeaza in perimetrul Varnita-Repejoara din jurisdictia Directiei Silvice Vrancea. Improprietarirea ilegala a lui Lupu a fost posibila cu acordul pesedistului sef al Directiei Teritoriale de Regim Silvic Buzau, Mihail Craciunescu. Acesta, pentru serviciile oferite, a fost mentinut in functie si dupa ce Lupu a devenit secretar de stat. Lupu se apara ca padurea respectiva este o mostenire. Astfel, Lupu a intrat in posesia actului de proprietate cu nr. 2482/ iulie 2003. Conform acestui document, Lupu a devenit proprietarul celor "doua hectare de padure de foioase si conifere, precum si cu cantonul silvic aferent din punctul Varnita-Repejoara". Insa povestea lui Lupu are o singura hiba: conform Legii 1/2000 "nu este permisa retrocedarea cladirilor si constructiilor anexe aferente unui canton agricol sau silvic". Retrocedarea acestora se poate obtine pe baza unei legi aparute la doi ani dupa punerea in proprietate a lui Lupu, adica conform Legii 247/2005.
Odata intrat in posesia cantonului silvic in cauza, "mostenit" de la bunicul sau din partea mamei, Lupu a inceput reamenajarea acestuia. Initial a declarat ca imobilul a fost amortizat si urmeaza sa-l darame. Peste noapte, Lupu s-a razgandit si a reamenajat cantonul bun de demolat, realizand o pensiune de lux. Investitia, conform specialistilor imobiliari, care au vazut constructia, valoreaza acum intre 400-500 de mii de euro. Chiar Lupu s-a laudat ca a investit in canton, in reamenajare si utilitati, peste o suta de mii de euro.
Un hectar de padure pentru mafie
Un alt nod al scandalului este legat de santajarea unui fost sef de ocol silvic din Valcea, care a depus plangeri impotriva mafiei lemnului patronate de Lupu, printr-un emisar al acestuia, avocatul Bogdan Tudor, care se erijeaza in presedintele Asociatiei Proprietarilor de Paduri din Romania, formatiune in care a figurat si Gheorghe Flutur ca vicepresedinte, pana in decembrie 2004. Gheorghe Deaconeasa detine probe cu care poate dovedi ca a fost santajat de liderii PNL din Valcea si de fostul secretar de stat Vasile Lupu, cerandu-i-se sa le dea pe gratis un hectar de padure intr-o zona turistica in voga din judet, pentru a fi mentinut in functie. "Daca ne dai padurea ai patru ani de liniste" - i s-a spus pe fata padurarului sef valcean, dupa ce Flutur a ajuns ministrul Agriculturii. Deaconeasa a refuzat cererea sefilor liberali - dar pe care a inregistrat-o pe banda audio -, iar peste cateva zile au inceput controalele. Intr-un final, seful ocolului silvic Voineasa, care tinea si Obarsia Lotrului, precum si zona Vidra, de mare interes turistic a fost strans cu usa. Controalele au gasit o neregula in legatura cu o taiere din padurea proprie a lui Deaconeasa, care la randul lui fusese inselat de o firma suedeza cu sediul in Satu Mare, apartinand lui Denis Rasmunssen, unul dintre protejatii lui Vasile Lupu. Acesta, prin firma RODANC, a taiat "la ras" cota unei obsti de care era responsabil Deaconeasa, dupa care a disparut cu masa lemnoasa si cu utilaje cu tot - la sfarsitul anului trecut -, conform dosarului penal aflat la Parchetul Tribunalului Valcea. Lui Deaconeasa i s-a intocmit, la randul lui, dosar penal, iar dupa mai multe luni in care dosarul a fost tinut la sertar, fara audieri de martori, cazul a fost inchis cu rezolutia de neincepere a urmaririi penale.
Momeala "Avocatul"
Dar cum s-a facut santajul?! Deaconeasa a fost contactat de catre un avocat, Bogdan Tudor, care, in acelasi timp, s-a pretins a fi presedintele Asociatia Proprietarilor de Paduri din Romania, care i-a solicitat sa-i treaca in proprietate un hectar de padure in zona Obarsiei Lotrului. Avocatul i-a solictat lui Deaconeasa ca actele de proprietate sa fie intocmite pe numele unei organizatii non-profit, patronata de un alt liberal valcean, Nicolae Badea, spunandu-i-se ca este pentru sefii liberali de la Bucuresti, pentru Lupu si Flutur si ca toate ocoalele dau o cota. Mai precis, i-am zice noi, o "taxa de protectie". Terenul forestier solicitat de Tudor valoreaza peste o suta de mii de euro, iar in schimbul acestuia, Deaconeasa avea asigurata functia de sef ocol timp de patru ani, adica perioada electorala castigata de Alianta DA.
Cum spuneam, propunerea a fost refuzata de padurarul sef din Voineasa, iar dovada ca Tudor vorbea in numele lui Lupu - asa cum si pretindea - este ca represaliile au inceput fara intarziere, la cateva zile dupa refuz. Procurorul sef Maria Nemoianu, de la Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea, cea care a instrumentat direct dosarul legat de defrisarile din zona Voineasa, a declarat: "Motivul anchetei ofiterilor coordonati de procuror este legat de taierile ilegale din padurile private si a venit la o sesizare din partea Ministerului Agriculturii, de la Directia Silvica, dar si de la plangerile obstilor locale".
Deaconeasa sustine ca Bogdan Tudor conduce o asociatie fantoma, formata din cateva obsti si ca nu poate fi presedintele APPR, deci pe intreaga tara. Pe de alta parte, toate obstile care se afla sub protectia lui Tudor - reprezentate de acestea in instanta, contra cost, desi statutul interzice acest lucru - au castigat procesele de revendicare. "Toate aceste procese au avut la baza documente false. Eu am sesizat in nenumarate randuri ca padurile obtinute de aceste obsti apartin fostei societati Carpatina, din perioada interbelica. Obstile sprijinite de filiera patronata de Vasile Lupu si Bogdan Tudor se afla in posesie ilegala, iar eu am deranjat pentru ca am declarat ca stiu aceste lucruri si le pot dovedi cu actele pe care le-am pus la dispozitia ziarului ZIUA. Pot demonstra prin aceste documente ca mafia lemnului din Romania se afla sub protectia Ministerului Agriculturii. Cum au simtit ca le amenint afacerile, cum m-au atacat in proprietatea mea privata. Recunosc ca am comis o greseala ca nu am verificat relatia lui Rasmunssen cu mafia lemnului, iar mafia a speculat la maxim eroarea mea..."
Tudor contraataca
Contactat de reporterii nostri, avocatul Bogdan Tudor sustine ca cele spuse de Deaconeasa sunt inventii. In favoarea lui aduce o serie de argumente juridice si il acuza pe fostul sef al Ocolului Silvic Voineasa de o serie de afaceri ilegale. Tudor sustine ca si incidentul de la Asociatia Proprietarilor de Paduri din Romania se datoreaza lui Deaconeasa, care il finanteaza pe fostul presedinte al organizatiei, Mihai Ionescu, de la Brasov. Asociatia a luat fiinta in anul 1998, iar in urma cu aproape doi ani, la o sedinta, Ionescu si-ar fi dat demisia din functia de presedinte. In urma votului membrilor, Bogdan Tudor ar fi obtinut cele mai multe voturi. Ionescu a actionat in instanta rezultatul alegerilor. Referitor la santajarea lui Deaconeasa, avocatul Tudor a declarat ca nu are nici o legatura, ba mai mult, fostul sef al padurarilor din Voineasa ar fi impartit in stanga si in dreapta hectare de paduri drept spaga. Astfel, ar fi obtinut mai multe hectare de paduri actualul primar din Voineasa, dar si alte persoane importante din Valcea. Tudor a evitat sa dea explicatii referitor la relatiile sale cu Gheorghe Flutur si Vasile Lupu: "Ma cunosc cu ei bine, cu Flutur de cand era in Asociatie, dar asta nu inseamna nimic!" In schimb Tudor ne-a promis ca ne pune la dispozitie "un kilogram de documente despre ilegalitatile silvice din Valcea". Referitor la inregistrarea detinuta de ZIUA in care Deaconeasa si fostul primar si lider al PNL din Voineasa dezbat cererea lui Tudor (o alta inregistrare pusa la dispozitia ziarului), acesta a tinut sa precizeze ca nu il intereseaza deoarece este o discutie a unor persoane cu care nu are nici o legatura. Mai mentionam ca intre Deaconeasa si Tudor exista o serie de divergente care se refera la diferite mosteniri si care se afla in curs de solutionare juridica in diferite faze, asupra carora nu insistam.
Cabana ministeriala
De asemenea, pe vremea cand era sef de ocol, lui Deaconeasa i s-a cerut sa transporte o masina de lemne - 12 mc de cherestea de larice, in valoare de 11 milioane de lei -, la Suceava, motivandu-i-se ca este "pentru vila ministrului Flutur". Deaconeasa a facut transportul, asa cum i-au cerut sefii sai, si l-a platit din banii ocolului, marturie fiind factura si avizul de insotire a marfii, precum si declaratia lui Ilie Cretan, administrator al firmei Almera SRL, cea care a transportat masa lemnoasa la vila ministeriala. Cel care a facut receptia marfii i-a motivat soferului firmei ca nu e chiar vila ministrului, ci o cabana de protocol a ministrului Agriculturii. "Las ca si voi cu ocoalele voastre sunteti tot ai ministerului, asa ca banii se duc in acelasi buzunar", i s-a spus lui Deaconeasa cand a cerut de la Directia Silvica sa i se deconteze transportul, conform facturii. "Asa ca am ramas cu banii luati, dar, mai mult, mi s-a si imputat suma. Cheresteaua de larice e una dintre cele mai scumpe. Eu nu stiu daca este vorba de vila ministrului Flutur, sau de o cabana de protocol a ministerului, reclam insa modalitatea cum se fac aceste constructii si renovari, cu bani de la ocolalele silvice.", ne-a spus Deaconeasa.
"Flutur e vandut mafiei lemnului"
Aceste cuvinte apartin IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei si au fost rostite in primavara acestui an. Inaltul ierarh il acuza pe ministrul Agriculturii ca a cedat presiunilor mafiei lemnului, tergiversand retrocedarea celor 192.000 ha de padure solicitate Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor. Arhiepiscopul ii acuza pe prefect si subprefect ca "au cedat presiunilor Regiei Nationale a Padurilor si ale mafiei lemnului. Marea raspundere crestina revine insa Domnului ministru Gheorghe Flutur, care, din inaltimea functiei Domniei Sale, a acoperit toate aceste abuzuri", se arata in scrisoare. Pimen mai arata ca Directia Silvica Suceava a trecut la exploatarea fondului forestier fiind sustrasa din padurile solicitate pentru retrocedare, in ultimele luni, masa lemnoasa a carei valoare este peste 40 de milioane euro. "Mai dureros decat toate acestea ramane insa campania de calomniere a slujitorilor Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, propaganda finantata chiar din banii obtinuti din jaful padurilor noastre", a precizat episcopul. El il acuza pe ministrul Flutur ca, dupa ce a reusit legiferarea restituirii bunurilor confiscate de comunisti, acum "a cedat cand mafia lemnului din Romania a realizat dimensiunile reformei initiate". "Iata ca, acum, bucovineanul ajuns ministru cauta cu ura si viclesug ascuns sa impiedice ca Biserica din Bucovina sa primeasca proprietatea confiscata de comunisti. Am inteles, in cele din urma, citind in sufletul sau de om vandut mafiei lemnului, ca ar accepta retrocedarea, dar, atentie, frati romani, administrarea sa o faca o institutie a statului, Regia Nationala a Padurilor, adica statul sa administreze o proprietate a Bisericii", a mai spus IPS Pimen. Inaltul ierarh a tinut sa aduca amintire cum, in campania electorala, Flutur "tuna si fulgera impotriva PSD, condamnandu-l ca nu a retrocedat toata averea Bisericii si ameninta PSD citind blestemul lui Stefan cel Mare".
Este momentul sa mentionam ca reporterii ZIUA au incercat timp de trei zile sa dea de ministrul Gheorghe Flutur, pentru a obtine o declaratie de la acesta. Pe telefonul mobil nu a raspuns, chiar si dupa ce i-am transmis un sms cu subiectul. Nici prin alte mijloace, ministrul n-a dorit sa ne contacteze, semn ca ancheta noastra il deranjeaza.
Raport halucinant
Dosarul "lemnului negru", intocmit de Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI) cuprinde mai multe aspecte: de la asa numitele furturi de subzistenta, pana la afaceri pseudolegale desfasurate prin intermediul unor societati controlate de functionari ai Regiei Nationale a Padurilor (RNP). Un alt aspect il reprezinta grupurile de interese politico-economice care activeaza in domeniul explotarii lemnului. Doar un cerc restrans de oameni de afaceri au acces la licitatiile pentru exploatarea masei lemnoase, chiar si in conditiile in care acestea se desfasoara corect. Initial, afacerile respective au crescut prin concursul acelorasi functionari RNP. Conform datelor oficiale, prejudiciul total al taierilor ilegale de arbori din proprietatea publica si privata estimat in perioada 1991-1998 se ridica la circa 3000 de miliarde de lei. Statisticile arata ca, in ultimii ani, 353.000 de hectare de padure au fost taiate complet. Conform Bancii Mondiale, pagubele provocate de taierile ilegale au fost estimate la circa 1,5 miliarde de dolari. Cantitatea de lemn exportata depaseste de cateva ori cota de taiere aprobata de Regia Nationala a Padurilor. Eliminand cantitatea folosita de producatorii de mobila autohtoni rezulta o alta "cantitate neta de lemn negru" care hraneste piata externa. De unde vine acest lemn, care este sistemul prin care este introdus pe piata, cat pierde statul din traficul ilegal, sunt intrebari care nu vor primi raspuns prea devreme. Informatiile culese arata ca sistemul este compromis de la varful institutiilor menite sa protejeze padurile de jaful organizat. Rapoartele internationale arata ca in Romania, peste 100.000 de ha de padure au fost taiate "la ras" ilegal, iar peste 350.000 de ha au fost taiate fara a se asigura reimpadurirea.