Palatul de Justitie din Bucuresti a fost reinaugurat, ieri, dupa ce lucrarile de restaurare si consolidare au fost finalizate. La ceremonia de redeschidere a Palatului au participat ministrul Justitiei, Monica Macovei, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Iulian Galca, dar si seful statului, Traian Basescu. Acesta din urma a declarat ca a venit cu placere la acest eveniment care inseamna practic o "reinaugurare" a Palatului de Justitie care a fost deschis pentru prima data la 19 octombrie 1895, in prezenta regelui Carol I. "Nu pot sa tratez, astfel, cu mai putina importanta acest eveniment, reinaugurarea Palatului de Justitie, care gazduieste in conditii moderne Curtea de Apel Bucuresti si Judecatoria Sectorului 5", a spus Basescu. Seful statului a apreciat ca acest moment este unul important pentru Justitia din Romania, care a beneficiat de resurse materiale putine si de la care s-a asteptat intotdeauna foarte mult. "Efortul pentru redeschiderea Palatului de Justitie la standarde corespunzatoare pentru judecatori si public este un moment cu o semnificatie oarecare, mai ales ca toti vorbim de importanta Justitiei in consolidarea statului de drept", a spus Basescu.
Presedintele considera ca este obligatoriu ca beneficiarul acestei investitii pentru modernizarea Palatului de Justitie sa fie publicul, adica "cei care vin cu gandul ca li se va face dreptate". Traian Basescu a amintit ca holul principal al Palatului de Justitie era numit "sala pasilor pierduti" si a schimbat aceasta denumire in "sala sperantei in justitia romana". Totusi, seful statului a declarat ca a fost si ramane un critic al Justitiei pentru ca cei care trimit mesaje catre presedintele ales sa stie ca cineva ii reprezinta in relatia cu Justitia, "cel putin la nivel de declaratii".
Procese scurte si corecte
La randul ei, ministrul Justitiei a declarat ca isi doreste ca toate procesele care vor incepe in aceasta locatie sa fie scurte si corecte. Referitor la faptul ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu se numara printre instantele care isi vor desfasura activitatea in Palatul de Justitie, Monica Macovei a declarat ca "instanta suprema a dorit sa fie singura in aceasta cladire, iar acest lucru nu era posibil". Pe de alta parte, ministrul a aratat ca locul in care functiona Curtea de Apel Bucuresti nu era propice desfasurarii activitatii, situatia acestei instante fiind una dintre cele mai rele. De asemenea, Dan Lupascu, presedintele Curtii de Apel Bucuresti, a declarat ca "este o zi in care facem un pas spre normalitate" si ca mai sunt instante care au nevoie de spatiu.
Pe langa Judecatoria Sectorului 5 si Curtea de Apel Bucuresti, in Palatul de Justitie se vor mai muta Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, Baroul Bucuresti si Asociatia Magistratilor din Romania.
Lucrarile de consolidare si restaurare a Palatului au fost deschise la 19 iulie 2003, in prezenta premierului de atunci, Adrian Nastase, ministrului Justitiei, Rodica Stanoiu, si ambasadorului Frantei la Bucuresti, Philipp Etienne. Reparatiile au fost facute cu fonduri provenite dintr-un credit extern, garantat de Guvernul Romaniei, valoarea totala a acestuia ridicandu-se la peste 30 de milioane de euro.
Caz flagrant de mare coruptie
Pe de alta parte, Grupul de Investigatii Politice (GIP) solicita ministrului Justitiei sa dea publicitatii concluziile raportului Curtii de Conturi referitor la contractul pentru refacerea Palatului de Justitie. "Cerem Ministerului Justitiei sa faca publica situatia decontarilor facute pentru lucrarile de refacere a Palatului de Justitie. Solicitam, de asemenea, ministrului Macovei sa explice motivele pentru care Ministerul Justitiei nu a luat nici o masura impotriva demnitarilor PSD implicati in aceasta afacere", se precizeaza intr-un comunicat semnat de presedintele GIP, Mugur Ciuvica. Acesta sustine ca "ilegalitatile comise in contractul pentru refacerea Palatului Justitiei sunt deja de notorietate". Mai mult, exista un raport al Curtii de Conturi care demonstreaza acest lucru, iar, in urma cu un an, Monica Macovei "se angaja ferm" sa formuleze plangeri penale in legatura cu aceasta afacere. Cu toate acestea, ministrul Justitiei nu a luat pana acum nici o masura "impotriva persoanelor implicate in acest caz de coruptie". "Dimpotriva, milioane de euro din bani publici au continuat sa finanteze afacerea Palatul de Justitie si dupa alegerile din noiembrie 2004", precizeaza Ciuvica. Conform acestuia, "afacerea Palatul de Justitie este un caz simplu si flagrant de mare coruptie", Guvernul Nastase platind 34 de milioane de euro pentru un contract de 15,7 milioane de euro.
Raport trimis Parchetului
In replica, Monica Macovei a explicat ca, la inceputul anului 2005, a chemat Curtea de Conturi pentru verificari privind lucrarile de la Palatul de Justitie. Curtea de Conturi a intocmit un raport intermediar si a solicitat Ministerului Justitiei (MJ) sa faca o verificare privind executia lucrarilor, aceasta fiind finalizata cu doua luni in urma. "Am trimis acest raport Curtii de Conturi si nu am primit un raspuns final", a declarat Monica Macovei. Ministrul Justitiei a precizat ca in raportul intermediar s-au constatat nereguli cu privire la licitatie si, respectiv, la incheierea primului act aditional - facut imediat dupa anuntarea castigatorului licitatiei - care a permis majorarea valorii contractului. "La cererea Parchetului, am trimis toate aceste acte, dar nu am primit inca nici un raspuns. Parchetul s-a sesizat de mult timp. Procurorii au primit si raportul Curtii de Conturi", a declarat Monica Macovei. (G. TARATA)