Emil Constantinescu este convins ca presedintele Basescu a colaborat cu fosta Securitate insa dosarul ar fi fost distrus. La randul sau, deputatul independent Aurelian Pavelescu sustine ca exista o conspiratie a SRI si SIE, care nu au raspuns solicitarilor CNSAS referitoare la dezlegarea misterului distrugerii documentului de colaborare. In consecinta Constantinescu a anuntat ca va da in judecata CNSAS si conducerea serviciilor.
Problema colaborarii lui Traian Basescu cu fosta Securitate "este clara, reprezinta o certitudine si nu exista dubii", a declarat ieri fostul presedinte al Romaniei, Emil Constantinescu, intr-o conferinta de presa, sustinuta impreuna cu deputatul independent Aurelian Pavelescu. El a anuntat ca va deschide actiuni in justitie impotriva directorilor serviciilor de informatii si a membrilor CNSAS, motivand ca acestia nu si-au indeplinit obligatiile prevazute in legea desconspirarii Securitatii ca politie politica. Motivul invocat de Constantinescu rezida in faptul ca serviciile au refuzat sa faciliteze datele necesare deciziei CNSAS vizavi de cazul Basescu, desi cadrul legal existent le obliga in acest sens. Presedintele Actiunii Populare (AP) a reamintit ca in decembrie 2005 a sesizat CNSAS in vederea verificarii sefului statului, un verdict referitor la persoana care ocupa aceasta demnitate fiind prioritara potrivit legii in vigoare. El a aratat ca raspunsul Colegiului CNSAS trebuie sa survina, tot in virtutea cadrului legal, in termen de 90 de zile de la depunerea sesizarii. "Pe 15 august, presedintele Emil Constantinescu a primit o adresa de la CNSAS in care se spunea ca SIE si MApN au refuzat sa dea un raspuns, iar adresa SRI precizeaza ca nu a gasit in doua arhive documentele. Aceasta in conditiile in care Serviciului i se cerusera sapte-opt documente. SRI nu a dat vreun document, desi legea obliga in acest sens. Dar nici exponentii CNSAS nu s-au dus in arhive sa caute desi legea le permitea acest lucru. Este vorba despre un complot, acum, in 2006", a explicat juristul Pavelescu motivul pentru care Constantinescu actioneaza in justitie serviciile si reprezentantii CNSAS.
Seful statului stie ca dosarul "i-a fost distrus"
Fostul presedinte al Romaniei a trecut din nou in revista documentele pe care le-a depus la Colegiu pentru verificarea lui Traian Basescu. "Am indicat numarul procesului-verbal de distrugere. Domnul Traian Basescu stie ca dosarul sau a fost distrus cu proces-verbal", a insistat liderul AP. Crestin-democratul Pavelescu a spus, la randul sau, ca CNSAS si-a asumat sesizarea lui Constantinescu si a trimis solicitarile catre serviciile secrete, dar, de noua luni, serviciile nu au raspuns acestor solicitari. "SRI, SIE au refuzat sa raspunda, potrivit legii, in dosarul Traian Basescu. Este un lucru grav. Avem de-a face cu o conspiratie a institutiilor statului impotriva legilor si principalul actor, care este protejat de institutiile statului, este, din pacate, Traian Basescu", a spus parlamentarul. Cei doi au precizat ca vor sesiza si comisiile parlamentare - Comisia de control a SRI, cea de control a SIE si Comisiile de Aparare - pentru a verifica modul in care serviciile de informatii si-au indeplinit atributiile care decurg din Legea 187/199 privind deconspirarea Securitatii ca politie politica. Constantinescu a spus ca, dupa sesizarea comisiilor parlamentare, va declansa actiuni in contenciosul administrativ impotriva directorilor serviciilor secrete, aratand ca liderii acestor servicii, cei ai CNSAS si ai Directiei de Informatii a Armatei nu si-au indeplinit obligatiile prevazute de lege. El a avertizat ca actiunea sa in justitie va fi finalizata prin depunerea unei plangeri penale impotriva directorilor serviciilor secrete. "Am decis sa trecem la aceste actiuni, constatand ca timp de sapte ani de la promulgarea legii de deconspirare a Securitatii ca politie politica, membrii celor doua Colegii ale CNSAS si serviciile de informatii nu si-au facut datoria, nu si-au indeplinit obligatiile, sfidand legile in vigoare", si-a explicat demersul fostul presedinte. El a sustinut ca s-a ajuns la situatia "aberanta a unui haos", in care presedintele Romaniei si-a asumat un rol pentru care nu are nici o obligatie.
Basescu actioneaza "ilegal"
Constantinescu a spus ca Traian Basescu actioneaza "ilegal si neconstitutional", aratand ca presedintele Romaniei, in calitatea sa de sef al statului si de presedinte al CSAT, nu are atributii privind secretizarea sau desecretizarea unor documente. "Am stat sapte ani intr-o minciuna. Intr-o minciuna regretabila... Ii acuz (pe membrii CNSAS - n.r.) de complicitate cu serviciile secrete in ascunderea adevarului timp de sapte ani", a insistat Emil Constantinescu. El a povestit ca pe perioada in care era presedinte al Romaniei a fost verificat dosarul de colaborare cu Securitate a lui Radu Vasile pentru ca acesta era membru al CSAT, in calitate de premier. "Verificarea s-a facut numai pentru membrii CSAT. Domnul Traian Basescu nu era membru CSAT. El nu apucase sa fie verificat, pentru ca nu a mai candidat la Parlament", a explicat Emil Constantinescu. El a mai spus ca asista la "o mascarada", in care serviciile nu predau documentele, iar membrii CNSAS spun ca nu au documente. "Acest troc penibil capata forma unei conspiratii", a constatat fostul presedinte.
O conspiratie regizata de Basescu vizavi de "dosariada" a fost stigmatizata in termeni duri si de Aurelian Pavelescu. El a insistat ca Basescu a demarat un abil exercitiu de imagine iesind in fata si cerand desecretizarea dosarelor, aratand cu degetul spre diversele categorii sociale, "azi preotii, maine sportivii". "Traian Basescu isi aroga niste drepturi pe care nu le are. Nu Basescu trebuie sa desecretizeze, nu CSAT-ul trebuie s-o faca. Legea obliga la desecretizare. De ce iese Basescu in fata? Tot circul regizat de Basescu il aseaza in afara legii. Dosarele trebuiau desecretizate din 1999, potrivit legii", a explicat juristul.
Pavelescu: "Basescu s-a erijat in Ceausescu"
Pavelescu a insistat ca CNSAS putea stopa etichetarea aberanta a unor dosare, de catre SRI, la categoria siguranta nationala. El a aratat ca reprezentantii Consiliului aveau dreptul legal de a se adresa catre CSAT, ca organ de mediere, pentru a se decide daca dosarul respectiv intra sau nu sub incidenta sigurantei nationale. "In mandatul lui Emil Constantinescu, CSAT nu a fost niciodata sesizat", a atras atentia Pavelescu. El a invocat prioritatea legislativa care stipuleaza negru pe alb ca, dintre demnitari, primul care trebuie verificat este seful statului. "SRI si SIE trebuiau sa lase alte probleme si sa se ocupe de presedinte. Asa obliga legea. De ce se face atat tam-tam in cazul Monei Musca sau in cel al lui Ghise cand legea spune ca prioritara e verificarea sefului statului?", s-a intrebat retoric crestin-democratul. "Basescu s-a erijat in Ceausescu si face ceea ce vrea el, la fel ca dictatorul. Este o proba ca in Romania nu mai exista stat de drept". (Razvan GHEORGHE)
Ticu: "Abia astept sa ma dea in judecata"
Membrul Colegiului CNSAS, Ticu Dumitrescu, i-a raspuns ieri fostului presedinte Emil Constantinescu, cel care a amenintat ca va chema in judecata conducerea institutiei: "Sa ma dea in judecata nu are decat. Abia astept. De ce nu a facut toate acestea atunci cand era presedinte si cand timp de un an a avut la dispozitie ca instrument aceasta lege?", s-a intrebat Ticu Dumitrescu. (Mediafax)
Sportivii isi destainuie legaturile cu Securitatea
Basescu nu i-a consultat pe consilierii Belu si Bitang inainte sa ceara deconspirarea
Decizia presedintelui Traian Basescu de a cere SRI deconspirarea dosarelor sportivilor a starnit imediat reactia clasei politice si a fostilor atleti. Consilierul de stat pe probleme de sport Mariana Bitang a declarat, ieri, citata de Mediafax, ca Basescu nu s-a consultat nici cu ea, nici cu Octavian Belu inainte sa propuna analizarea oportunitatii desecretizarii acestor documente. Fosta antrenoare a lotului olimpic de gimnastica a precizat ca nu a avut "tangente" cu Securitatea. La randul sau, consilierul de stat pe probleme de sport, Octavian Belu, a declarat ca nu i s-au solicitat note informative si a adaugat ca nu crede ca a avut colegi care sa fi colaborat cu Securitatea, pe vremea cand antrena echipa de gismnastica la Deva.
Balas completa rapoarte
La randul sau, fosta atleta Iolanda Balas-Soter a declarat, pentru Realitatea TV, ca sportivii fruntasi nu au avut timp sa dea note informative pentru securitate si ca ea personal nu a fost racolata de securitate, dar a fost pazita permanent de cate un ofiter al securitatii pentru a nu ramane in strainatate, informeaza NewsIn. Fosta atleta Iolanda Balas-Soter a recunoscut ca, dupa ce a renuntat la sport, dar i-a insotit in diferite deplasari in strainatate pe ceilalti colegi ai sai, a trebuit sa completeze pentru Securitate "un raport" care continea un formular cu 25 de intrebari legate de modul in care a decurs deplasarea, de problemele care s-au ivit pe parcursul deplasarii si de modul in care au parcurs concursul.
Obreja a dat nenumarate note informative
Presedintele Federatiei Romane de Box, Rudel Obreja, a recunoscut, citat de Mediafax, ca a scris "nenumarate note informative catre Securitate", in perioada in care era pugilist al clubului Dinamo, deoarece aceasta era o obligatie a sportivilor in acea perioada. Obreja a precizat insa ca nu a facut rau nimanui prin notele sale. "Am scris nenumarate note informative catre Securitate, eram sportiv al clubului Dinamo si nu aveam de ales. Nu cred ca am facut rau vreunui sportiv, pentru ca n-am parat niciodata pe nimeni. Oricum, intrebarile erau de genul daca face cineva elogiu capitalismului sau daca injura comunismul", a declarat Obreja.
Orban crede ca e o diversiune
Liberalul Ludovic Orban considera ca propunerea presedintelui Basescu privind desecretizarea dosarelor sportivilor tradeaza "o serie de elemente de diversiune", intrucat obiectivul principal al normelor accesului la dosare nu viza, in primul rand, aceste categorii. "Inainte de a inventa litere noi in alfabet in Ordonanta 16, Traian Basescu ar trebui sa se intoarca la litera <<a>> unde il gasim pe <<presedintele Romaniei>>", a spus liderul PNL Bucuresti. Orban considera ca obiectivul fundamental al CNSAS trebuie sa fie cercetarea persoanelor care ocupa functii publice in stat, in Parlament, Guvern, Justitie, Administratie si apoi sa se treaca la analizarea altor categorii si grupuri. Democratul Emil Boc a spus ca desecretizarea dosarelor sportivilor nu constituie o prioritate in momentul de fata, aceasta trebuind sa fie deconspirarea dosarelor demnitarilor care detin functii publice in Romania si cheltuiesc bani publici. Daca PRM a apreciat ca propunerea lui Basescu atinge "limitele ridicolului", UDMR a sustinut ca, odata cu deconspirarea dosarelor sportivilor, vor "cadea de pe soclu" modele ale tinerilor atat de dinainte de 1989, cat si dupa acest an, iar PSD a mentionat ca deconspirarea fostei securitati este un proces care trebuie dus pana la capat, indiferent de categoriile socio-profesionale implicate. (Roxana ANDRONIC)
Iliescu respinge acuzatiile lui Berceanu
Securitatea nu folosea prim-secretari pentru racolari
Senatorul PSD Ion Iliescu a sustinut ieri ca declaratiile ministrului Radu Berceanu, care a spus ca nu vede de ce fostul presedinte nu a dat Securitatii aprobari de incepere de urmariri, in calitate de prim-secretar al Comitetului judetean PCR Iasi, sunt un neadevar, "preluare a unor formulari ale altora". Fostul sef al statului a relatat ca a "lucrat" la Iasi in anii '70, timp in care era in vigoare o decizie a PCR, luata in 1968, prin care s-a interzis Securitatii sa foloseasca membri de partid. "Am lucrat la Iasi pana la finele anilor '70. Era in fiinta o decizie, s-a analizat intr-o plenara cazul Patrascanu, in care a fost criticata Securitatea pentru abuzuri. S-a interzis Securitatii sa mai foloseasca membri de partid. Aceasta a actionat pana la inceputul anilor '80, iar eu am fost la Iasi in anii '70", a spus Iliescu. El a mentionat ca Securitatea era subordonata organizatiilor judetene de partid, "dar, de fapt, era coordonata central". Iliescu a spus ca a semnat multe documente, "in diverse domenii", in functia de prim-secretar PCR Iasi. (R.A.)
Turnatori "din greseala"
Deputatul PSD Ion Mocioalca a sustinut ieri, dupa ce a fost audiat de CNSAS, ca aparitia numelui sau in lotul celor 29 de politicieni care ar fi avut dosare de colaborator sau de urmarit este o greseala, si ca institutia si-a cerut scuze pentru aceasta eroare.
Cu toate acestea, Mocioalca a prezentat presei singurul document aflat la Consiliu in care este mentionat numele sau: "o fila", numerotata cu pozitia 61, despre care a afirmat ca "nu-l intereseaza". Pe langa numele usor modificat al deputatului, (n.r.- Ioan in loc de Ion), in document mai apare si localitatea din care acesta provine, Caransebes, restul textului fiind innegrit pentru a nu fi citit.
Intrebat fiind in ce context apare pe aceasta fila, Mocioalca a replicat ca nu il intereseaza, si nici nu a putut da mai multe detalii despre document. "Spre dezamagirea unora, sunt singurul membru PSD al carui nume a fost vehiculat in aceasta discutie", a comentat Mocioalca.
Campan va cere o expertiza grafologica
Si deputatul PNL Liviu Campan, audiat tot ieri de CNSAS, a sustinut ca numele sau apare in lista celor 29, printr-o regretabila eroare.
"Pe o fila apare angajamentul semnat de mine, angajament, unde mi se da un nume de cod Sergiu. Va mai declar inca o data ca n-am semnat nici un act. In acel angajament, apar insa o serie de inadvertente din care rezulta clar ca este o facatura", a sustinut deputatul. Acesta a insistat ca angajamentul nu e real, intrucat e semnat in ianuarie 1989, or el a fost contactat de ofiterul de securitate spre a da informari despre colegii sai straini de abia in septembrie. Campanu a mai spus ca va cere o expertiza grafologica spre a dovedi ca nu el a scris acel angajament. (R.P.)