Chinezi, romani si arabi, parteneri la o spalare de bani de 186 miliarde

O grupare infractionala de crima organizata formata din chinezi si romani, cu legaturi directe intr-o banda de arabi, a reusit sa insele statul roman cu peste 11 miliarde lei prin importurile de marfuri in sistem containerizat. Noua cetateni asiatici si romani, pusi sub urmarire penala de procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, sunt anchetati pentru evaziune fiscala si spalare de bani. La randul lor, slujitorii lui Allah au obtinut un profit de 175 miliarde lei vechi.
Dupa o atenta supraveghere, inca de la inceputul anului, de catre Serviciul Roman de Informatii, in urma sesizarilor venite pe linia Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB), s-a reusit documentarea unei parti a activitatii infractionale a celor in cauza. O serie de verificari au fost realizate de catre Directia de Combatere a Marii Criminalitati Economico-Financiare din cadrul IGPR, sub coordonarea procurorilor, stabilindu-se ca filiera mafiota a actionat in perioada 2004 - 2006, pe teritoriul Romaniei.
Anchetatorii spun ca, din start, cele 9 persoane au avut o tinta sigura, si anume comiterea mai multor infractiuni grave, precum spalare de bani si evaziune fiscala, atat pe segmentul importului de marfuri in sistem containerizat, cat si a desfacerii acestora.
Astfel, marfurile introduse in tara erau sustrase de la plata integrala a taxelor vamale, fie prin declararea la preturi subevaluate a marfurilor (folosind la autoritatea vamala documente falsificate), fie prin declararea altor bunuri decat cele importate (care au un pret mult mai mic decat costurile celor real importate). Zhang Ying, Chen Xiang Yang, Trin Huy Khanh, Truong Quoc Son, Tran Viet Hung, Dao Huy Cuong, Ion Ghencea, Anghel Dragu si Cristina Cojocaru sunt cercetati pentru constituirea unui grup infractional organizat sau aderare la acesta, evaziune fiscala si spalare de bani (sub forma autoratului sau a complicitatii).
Potrivit anchetatorilor, in ceea ce priveste desfacerea bunurilor pe piata romaneasca, aduse din China in sistem containerizat si subevaluate la autoritatea vamala, gruparea a creat un mecanism de fraudare sistematica a bugetului de stat, prin practicarea unor preturi de dumping si obtinerea unor venituri ilicite foarte mari.
Gruparea efectua importuri atat pentru firmele pe care le controla direct, unele dintre ele fiind societati-fantoma, cat si pentru altele carora le presta activitati de intermediere a operatiunilor vamale.
Banii obtinuti in urma acestor operatiuni erau schimbati in valuta si scosi ilegal din Romania de membrii gruparii.

Actele circulau prin firme de curierat rapid

In urma cercetarilor efectuate, politistii, procurorii si vamesii au stabilit ca modul de operare utilizat consta in primirea documentelor de transport al marfurilor importate de alti membri ai gruparii, prin firme de curierat rapid. Este vorba despre conosamentele si facturile externe care ajungeau la Zhang Ying si Chen Xiang Yang, cat si la alti membri ai bandei, prin firma TNT Romania.
Aceste acte de transport erau, ulterior, completate cu date nereale privind valoarea marfii, dupa care erau prezentate autoritatilor vamale.
In momentul in care mijloacele de transport naval soseau in Portul Constanta, membrii gruparii erau anuntati pentru a transmite documentele necesare intocmirii declaratiilor vamale, iar persoanele de legatura din Constanta intreprindeau toate demersurile pentru scoaterea containerelor din port.
Dupa ce scapau de controlul vamal, marfa era transportata cu TIR-urile in diverse orase din tara, dar ajungea, in mod special, catre diversi comercianti care au afaceri in marile centre en-gros din Bucuresti.
Acestia aveau misiunea de a vinde marfa, fara documente legale sau cu acte falsificate, la preturile reale de pe piata. In actele contabile apareau insa vanzari la preturi subevaluate catre societati-fantoma.
Din controlul efectuat de Garda Financiara Centrala la una dintre firme, spun anchetatorii, a rezultat ca aceasta a vandut marfuri fara documente legale in valoare de peste 51 miliarde lei vechi, aducand un prejudiciu bugetului de stat de 10 miliarde lei vechi, reprezentand TVA neevidentiata si nevirata pentru marfurile vandute fara documente, si 817 milioane lei vechi, reprezentand impozit pe profit.
Anchetatorii spun ca Zhang Ying, Chen Xiang Yang si Trin Huy Khanh au fost initiatorii grupului, ulterior, la organizatia mafiota aderand si Truong Quoc Son, Tran Viet Hung, Ion Ghencea, Angle Dragu si Cristina Cojocaru.
Ca mod de operare, inculpatul Dao Huy Cuong utiliza urmatorul procedeu: barbatul se prezenta personal sau prin intermediul unui comisionar vamal la punctul in care se efectua vamuirea marfurilor intrate in Portul Constanta.
De aici, acesta ridica bunurile aduse din strainatate in containere. Actele false in baza carora se derulau afacerile erau primite in prealabil ca si corespondenta de catre alti cetateni chinezi si erau predate inculpatului Dao Huy Cuong.

In 2005, au aparut musulmanii pe filiera

Filliera de cetateni arabi a intrat in "scena" in 2005 si a actionat pana la inceputul acestui an. Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au dispus, la 26 aprilie 2006, inceperea urmaririi penale fata de El Haj Abdul Faitar Ahmad, El Hamoui Mohamad Fadi Abdul Kader, El Massri Mahamad Ammar Morad, toti cetateni libanezi, Abdulah Fares, Hourani Mohamed, de origine siriana, si Luminita Felicia Tudorache, pentru constituirea unui grup infractional organizat sau aderare la acesta, evaziune fiscala, spalare de bani si folosire de documente falsificate la autoritatea vamala (sub forma autoratului sau a complicitatii).
La fel ca si colaboratorii lor din China, si arabii au facut afaceri in zona importului de marfuri in sistem containerizat.
Pentru documentarea intregii activitati a arabilor, anchetatorii au descins, in luna mai a.c., la 14 adrese din Bucuresti si Constanta, retinand 4 persoane. Trei dintre acestea au primit mandate de arestare preventiva. In timpul interogatoriilor, politistii au stabilit ca arabii comercializau marfurile importate la valori mai mari decat cele declarate in vama.
Acest lucru se facea fie in mod direct, de societatea care realiza importul, fie prin intermediul unor circuite comerciale complexe si fictive, in scopul majorarii pretului si ascunderii originii acestora.
Din aceste activitati ilegale erau obtinute sume mari de bani, care erau schimbate in valuta si scoase ilegal din Romania de membrii gruparii, prin transferuri bancare externe.
Din investigatiile de monitorizare a acestei grupari, a reiesit ca unul din modurile de operare utilizate consta in primirea unor documente in original pentru importul de produse, in baza carora se intocmeau in fals documente pentru subevaluarea pretului, care, ulterior, erau folosite si prezentate in vama.

Marfurile, scoase din vama de oameni de incredere

In momentul in care mijloacele de transport navale sau terestre soseau in Portul Constanta, respectiv in Bucuresti, infractorii erau anuntati pentru a transmite documentele necesare intocmirii declaratiei vamale, iar persoanele de legatura intreprindeau toate demersurile pentru scoaterea bunurilor din vama.
Dupa efectuarea operatiunilor de vamuire, marfa era transportata catre diversi comercianti din Capitala.
Politistii spun ca banda de arabi a obtinut un profit estimativ rezultat din reciclarea sumelor de bani de aproximativ 175 miliarde lei vechi.
Marfurile introduse in tara de ambele grupari infractionale erau sustrase de la plata integrala a taxelor vamale, fie prin declararea la preturi subevaluate a produselor (folosind la autoritatea vamala documente falsificate), fie prin declararea altor marfuri decat cele importate.
Gruparile efectuau importuri atat pentru firmele pe care le controlau direct, unele dintre ele fiind societati comerciale fantoma, cat si pentru alte firme carora le prestau activitati de intermediere a operatiunilor vamale, asigurandu-le plata unor taxe minime, prin subevaluarea cantitativa si valorica a marfurilor importate.

Platile, realizate prin doua "canale"

In timpul anchetei s-a mai stabilit ca plata catre exportatorul din Asia se facea pe doua canale, unul legal, prin entitati bancare (valoarea subevaluata mentionata in factura externa falsa prezentata in vama romana) si altul ilegal, prin scoaterea unor mari sume de bani in valuta din Romania si efectuarea unor plati prin Turcia (diferenta dintre valoarea reala a marfii si valoarea subevaluata, platita prin banca din Romania).
Pentru plata diferentei dintre valoarea reala a marfii si valoarea subevaluata inscrisa in factura falsa, gruparea a primit sprijinul unor cetateni turci, care, in schimbul unor comisioane, efectuau transferul banilor in strainatate, folosind cai ilegale, si din Turcia in China (la exportatorul marfii) prin transferuri bancare.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe