"Ticalosii i-au regizat mamei un proces de sabotaj"

Serialul "Dramele proprietatii" continua in judetul Buzau, cu situatia mostenitorului Ilie C. Mateescu si a surorilor sale, carora desi li s-a retrocedat un teren ce a apartinut parintilor lor, n-au obtinut nici un fel de despagubire pentru restul averii furate de comunisti. Este vorba despre 13,13 ha de pasune, doua locuinte cu dependintele aferente, grajduri, o multime de animale, cazan de tuica si un impresionant inventar agricol. Situatia nu pare a avea rezolvare, deoarece furturile nu s-au comis cu acte si doar prin declaratiile unor martori care mai sunt in viata poate fi dovedita averea considerabila pe care a detinut-o familia Mateescu, inaintea instaurarii Terorii Rosii.
"Tatal meu a decedat in anul 1942, lasand-o pe mama vaduva cu trei copii minori si foarte mult de munca. Aveam 31 ha de teren arabil si 15 ha de pasune, sase cai, cinci vaci si in jur de 80 de oi, cazan de tuica autorizat, de 300 de litri, doua locuinte, alte constructii si un impresionant inventar agricol, inclusiv tractor. In 1950 am fost scosi din case de comunisti, intr-una facandu-se magazin satesc, iar in cealalta, camin cultural. In grajdurile noastre au fost adunati taurii comunali, fara sa ne intrebe cineva daca suntem ori nu de acord", isi incepe, cu tristete in glas, Ilie C. Mateescu, din comuna Smeeni, judetul Buzau, povestea care i-a marcat copilaria, adolescenta si o buna parte din viata.
Dupa reforma invatamantului din anul 1948, sora mai mare a petentului Ilie C. Mateescu a fost data afara din Scoala de Menaj Buzau, iar cea mijlocie si-a schimbat numele, pentru a-si putea continua studiile. Dar acest lucru n-a ajutat-o prea mult, pentru ca a fost urmarita in permanenta si sicanata de organele de Militie.
"Militianca o batea pe mama daca intorcea capul sa ma vada"
"In 1951 - aveam plantate cu grau 20 ha de teren agricol -, dupa recoltare, mama a venit acasa plangand cu doar patru duble, pentru ca restul i-a fost luat drept cota de catre stat. Pe urma, in 1952, ticalosii i-au regizat mamei un proces de sabotaj, fiindca nu voia sa-si cedeze pamanturile la CAP, dupa ce fuseseram scosi din case si ni se furase cea mai mare parte a averii de familie. A fost condamnata la trei luni de inchisoare (din iunie, de Inaltarea Domnului si pana la 23 august, detentia executand-o la penitenciarul Buzau) si, cu aceasta ocazie, ne-au fost confiscate restul bunurilor. Aveam 12 ani si ma duceam s-o vad la drum, pentru ca era scoasa la munci agricole. De multe ori militianca o batea pe mama daca intorcea capul sa ma vada. Asa mic cum eram, lucram cu ziua la IAS Marghiloman, numai ca s-o pot vedea pe mama si nu-mi pasa ca primeam de mancare dimineata doar mamaliga cu ceai. La eliberare nu s-a putut intoarce acasa, fiind deportata pentru cinci ani, cu domiciliu fortat, ca sa nu-si mai poata vedea locul de bastina in care s-a nascut, a dat viata la trei copii si a trait din propria munca", ne-a spus Ilie C. Mateescu.
"Primarul n-a vrut sa cheme salvarea"
In anii deportarii, Paulina Mateescu a fost obligata sa munceasca in padurea Frasenu, unde se afla o stupina a satului. Dar necazurile familiei nu s-au oprit aici. Ilie a fost singurul tanar din promotia lui care n-a mai fost primit la scoala, din cauza dosarului. In curtea uneia dintre case mai locuia o bunica, femeia fiind fortata sa traiasca intr-un grajd de vite. "I-au lasat o vaca si trei ha de teren, mai bine zis nu i le-au putut lua, pentru ca nu aveau ce sa-i puna in carca", explica Ilie C. Mateescu in continuare. Baiatul de atunci pastea vaca pe terenul parintilor sai, la un loc cu taurii comunali. La un moment dat, pe cand se afla vizavi de Scoala Balaia, a cazut dintr-un dud si a ramas in coma de vineri pana marti seara. Primarul comunei n-a vrut sa cheme salvarea. "Norocul meu a fost ca vineri seara, Vasile Mateescu, care mai traieste si astazi, impreuna cu nenea Constantin Matei Nita m-au dus cu caruta la Spitalul Bratianu din Buzau, unde mi s-a acordat asistenta medicala. Altfel as fi murit", isi aminteste petitionarul.
"N-am primit pana acum nici o despagubire"
"Tatal meu a fost mare iubitor de cai si intre anii de razboi 1939 - 1941 a sponsorizat Armata cu importante cantitati de fan, ovaz si grau. El era incorporat la Calarasi si facea cu schimbul. In 1941 a fost scos din careul Armatei, fiind dislocat din front, pentru ca tatal lui ii cumparase tractor de 24 CP ca sa munceasca pamantul si sa sponsorizeze Armata in continuare. Ce ma doare cel mai tare este faptul ca desi intreaga avere a familiei a fost confiscata de comunisti, n-am primit pana acum nici o despagubire din partea statului, reusind sa recuperam doar cele 31 ha de teren arabil. Noi nu avem acte doveditoare privind aceasta avere, deoarece primaria a facut ce-a vrut cu ea, singura posibilitate de a dovedi acest lucru fiind proba cu martori", isi incheie povestea Ilie C. Mateescu.
Procedura accelerata de despagubire a romanilor din Basarabia si Herta
Romanii ale caror bunuri au fost sechestrate sau retinute in Basarabia, Bucovina de Nord si Herta, ca urmare a celui de-Al Doilea Razboi Mondial, vor intra mai rapid in posesia despagubirilor cuvenite. Procesul de acordare a despagubirilor in baza Legii 290/2003 va fi accelerat, Guvernul aproband, in sedinta de ieri, normele metodologice pentru aplicarea actului normativ. De prevederile acestei legi beneficiaza cetatenii romani si mostenitorii legali ai acestora pana la gradul al IV-lea inclusiv, precum si mostenitorii testamentari, care s-au refugiat pe teritoriul Romaniei in 1940, ca urmare a Ultimatumului din 26 iunie prin care fosta URSS solicita cedarea de catre Romania a Basarabiei si a partii de nord a Bucovinei, sau in 1944, ca urmare a ordinelor de evacuare generala. De asemenea, de prevederile legii vor beneficia si cetatenii romani care au fost deportati in regiuni ale fostei Uniuni Sovietice in perioada de referinta si romanii care nu au avut domiciliul pe acele teritorii, dar au detinut in proprietate bunuri imobile la care nu au mai avut acces dupa cedarea teritoriilor. Despagubirile se acorda in natura, in limita disponibilitatilor, din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, sau in bani. Compensatiile banesti sunt distincte pentru terenuri, pentru constructii si pentru recoltele neculese din anul parasirii fortate a bunurilor. (G.T.)

---

Despre autor: