Catalin Mitulescu in Franta
Potrivit cotidianului francez Liberation, prin filmul "Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii" Catalin Mitulescu incearca sa aduca "un omagiu celor care au tacut si au indurat" totalitarismul de zi cu zi. Trecutul devine o substanta narativa fertila pentru cinematografia fostului bloc comunist, scrie cotidianul francez, dand ca exemple "Good Bye, Lenin!" si filmul lui Catalin Mitulescu "Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii", care are miercuri premiera in Franta. "Relatia dintre frate si sora, modul diferit in care ei privesc mediul in care traiesc reusesc sa schiteze soarta tarii si viitorul ei", conchide Liberation. La randul sau, Le Figaro relateaza ca la 17 ani de la executia sotilor Ceausescu, cineastul roman evoca ultimele luni ale regimului comunist in primul lui lungmetraj, "o tragicomedie plina de deriziune si cu un strop de nostalgie fata de vremurile trecute". "Aveam 17 ani in 1989 - varsta Evei din film", spune Catalin Mitulescu, citat de Le Figaro. "Am scris acest lungmetraj de debut inspirandu-ma din propriile amintiri din copilarie, din viata generatiei mele. Este o calatorie putin nostalgica in memorie. M-am nascut in 1972. Am crescut in timpul dictaturii lui Nicolae Ceausescu. Fratele meu si cu mine aveam impulsuri revolutionare. Visam la libertate. Parintii mei, in schimb, traiau cu frica de militie, de denunturi". O coproductie Strada Film (Romania) - Les Films Pelleas (Franta), primul lungmetraj al lui Catalin Mitulescu este distribuit in Hexagon, incepand cu 30 august, de Pyramide Distribution, unul dintre cei mai importanti distribuitori de film de autor din aceasta tara. "Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii" va putea fi vazut si de spectatorii romani la cinema incepand cu 15 septembrie. (M.A.)
Kavruk ramane in functie
Directorul Muzeului Carpatilor Rasariteni din Sfantu Gheorghe, arheologul Valerii Kavruk, isi va mentine postul, activitatea sa manageriala fiind evaluata pozitiv de Ministerul Culturii si Cultelor (MCC). Muzeograful Valerii Kavruk, cel care ocupa functia de director al institutiei de la inceputurile sale, in 1998, a obtinut la evaluarea MCC un punctaj total de 9,29, se arata pe site-ul ministerului. Evaluarea a vizat performantele manageriale si modul de indeplinire a prevederilor contractului de management incheiat de Kavruk cu MCC. Ministerul a inceput in primavara evaluarea directorilor numiti in functie cu cel putin doi ani inainte de aparitia Ordonantei din iulie 2005 privind managementul institutiilor publice de cultura. Muzeul Carpatilor Rasariteni din Sfantu Gheorghe a fost infiintat in 1996, printr-o Hotarare de Guvern, ca institutie publica in subordinea MCC. Patrimoniul muzeului este format din vestigii preistorice, dacice, romane si post-romane, constructii taranesti, piese de port traditional, mobilier, unelte, ustensile. (D.C.)
Examen la Opera
Reorganizarea Operei Nationale din Bucuresti (ONB), in urma unui act normativ initiat de Ministerul Culturii si Cultelor (MCC), provoaca nemultumirea angajatilor, care urmeaza sa fie supusi la examinari pentru a-si mentine posturile. Hotararea de Guvern 730 din 2006, publicata recent in Monitorul Oficial, modifica modul de organizare si functionare al ONB. Institutia isi schimba denumirea din "Opera Nationala din Bucuresti" in "Opera Nationala Bucuresti", iar pentru a-si mentine posturile, angajatii vor fi supusi la concursuri si examene, "in vederea verificarii aptitudinilor profesionale, corespunzator atributiilor si structurii organizatorice ale institutiei". Evaluarea este prevazuta a se organiza in 60 de zile de la intrarea in vigoare a HG. "Am luat la cunostinta prevederile acestei Hotarari, am avut deja o sedinta si urmeaza ca joi sa organizam o Adunare Generala a angajatilor din Opera, in care vom decide care sunt masurile pe care le vom lua. Pentru elaborarea acestui act normativ nu a existat din partea Ministerului Culturii si Cultelor o minima consultare sau informare", a declarat pentru Mediafax Leonard Paduret, presedintele Sindicatelor Ramura Cultura, la care sunt afiliati si angajatii ONB. In prezent, in Opera Nationala lucreaza circa 590 de oameni: balerini, cantareti, dirijori, tenori, personal administrativ etc. (D.C.)