Rectorii acuza ca Ministerul Educatiei a luat masuri pripite pentru organizarea masteratului

La solicitarea ziarului Adevarul, rectorii mai multor universitati de stat si particulare si-au exprimat punctul de vedere in legatura cu masurile Ministerului Educatiei privind schimbarea masteratului conform cerintelor Procesului Bologna, in legatura cu importanta masteratului in contextul Procesului Bologna si in legatura cu masurile pe care ar trebui sa le ia universitatile. Prezentam in continuare aceste puncte de vedere.

Prof. univ. dr. Ioan Panzaru, rectorul Universitatii din Bucuresti
"Intentionand limitarea numarului de universitati care organizeaza masteratul, ministerul va lua o masura buna. Este clar ca in prezent sunt prea multe propuneri, prea putin structurate, pe durate diferite, de la un an la doi, iar candidatii nu stiu precis la ce trebuie sa se astepte. Universitatea din Bucuresti va solicita programelor ei de masterat sa se conformeze unui set de conditii minimale. In prezent, masteratul este considerat un fel de delicatesa pentru care exista o concurenta, fiindca e ceva de luat si pentru profesori, si pentru studenti. E mai bine sa ne intrebam ce e de dat. Ce ofera, in termeni de dreptul muncii, aceasta calificare? Ce tinta profesionala au candidatii la masterat? Ar fi bine daca si in sistem s-ar defini mai precis conditii pentru curricula, pentru promovare, pentru absolvire. Finantand un loc de student la master de doua ori mai putin ca anul trecut, ministerul nu a luat insa o masura inteleapta. Poate anul viitor se va face o corelare intre costul unui program bun si nivelul la care este el finantat. Ar trebui, cred - dar nimeni nu este profet in aceasta chestiune - facuta o optiune ferma intre masteratele profesionale, cum ar fi acelea care vizeaza pregatirea pentru posturi de conducere, si masteratele de cercetare, care dau acces la doctorat si la posturi de cercetator. Sa vedem si de cate posturi de conducator si de cercetator este nevoie. Mai este si problema pregatirii didactice. Un tanar cu licenta de trei ani ar trebui sa fie in posesia unui masterat didactic in domeniu pentru a preda ca asistent la universitate - poate chiar si la liceu. Licenta actuala fara masterat este o diploma buna pentru a-ti castiga existenta, dar nu pentru realizari deosebite. Daca ciclul doi, adica masteratul, survine imediat dupa licenta, este bine pentru cercetare, pentru educatie. Dar pentru o diploma profesionala nu mai e asa de evident ca ti-e necesara la 25 de ani. O alta problema esentiala este aceea a autorizarii acestor programe de studii. Ministerul nu are resursele enorme de personal expert necesar pentru a tria aceste programe care pregatesc elite, desi a pretins a aproba fiecare din planurile de invatamant. ARACIS mai are inca un parcurs organizatoric inainte de a se inhama cum se cuvine la asemenea treaba. Deci, pentru moment, pentru un an sau doi, e mai bine sa se dea un descriptiv minimal al conditiilor ce trebuie indeplinite, iar ulterior programele sa fie evaluate, in acord cu acestea, dar si mai profund. Altminteri blocam degeaba procesul de invatamant si-l grevam cu incertitudini. Universitatea din Bucuresti are cooperari internationale in mai multe masterate. Lipsa de candidati ne-a facut si sa abandonam programe foarte bune, cu participarea unor profesori din tari occidentale. De aici as trage concluzia ca studentii, cei dintai beneficiari, nu sunt pregatiti pentru introducerea sistemului Bologna cu trei cicluri, deoarece asteptarile lor nu fructifica la maximum oferta existenta. Suferim concurenta masteratelor straine, din Franta, Germania, Italia, unde studentii sunt bine primiti, bine finantati, si obtin si un prestigiu suplimentar fata de o diploma romaneasca. Cu o diploma de master din Anglia, obtinuta cu bursa, capeti post la guvern. Un masterat romanesc e mai putin convingator, deoarece se stie ca exista un vacuum legislativ in privinta lui. Am avut discutii cu doua universitati occidentale pentru organizarea mai multor programe comune de master, si cred ca avem sanse sa finalizam cateva initiative. In Procesul Bologna, masteratul este cheia de bolta care impiedica edificiul sa se prabuseasca. Ganditi-va si dumneavoastra: o licenta mai scurta cu un an necesita o consolidare a pregatirii, pe o arie mai ingusta, dupa numai cativa ani de cariera. Pe de alta parte, un doctorat de trei ani se va sprijini pe o temelie de formare pentru cercetare, indispensabila, pe care doar masteratul o ofera. Ratarea organizarii ciclului doi inseamna esecul procesului de la Bologna la noi".

Prof. univ. dr. Aurelian Gh. Bondrea, rectorul Universitatii Spiru Haret
"Ca urmare fireasca a aplicarii Procesului de la Bologna a reorganizarii invatamantului superior pe cicluri, respectiv licenta, masterat, doctorat, s-a impus reglementarea cu rigurozitate a modului de organizare si desfasurare a masteratului. In principiu, cadrul legislativ creat raspunde cerintelor Procesului Bologna. Astfel, obtinerea dreptului legal de a organiza studii universitare de masterat, aplicarea sistemului de credite transferabile si implementarea unui sistem de asigurare a calitatii sunt criterii ce se regasesc in legislatia romana in domeniu. La ultima conferinta organizata de Asociatia Universitara Europeana, tarile participante au adoptat un document comun, unde se precizeaza:
Europa are nevoie de institutii puternice, autonome si responsabile, capabile sa duca la bun sfarsit reforma si inovatiile pe care le avem in vedere. De aceea, solicitam guvernelor sa acorde universitatilor autonomia de care au nevoie, la nivel juridic, administrativ sau financiar, pentru a le permite continuarea implementarii reformelor asupra carora s-a convenit la Bologna (Bergen Ministerial meeting - mai 2005)
. Universitatea Spiru Haret sustine acest punct de vedere. Reprezentand un ciclu de studii universitare care va dobandi o insemnatate cu totul deosebita in viitorul apropiat, masteratul se constituie, pentru Universitatea Spiru Haret, intr-o preocupare prioritara. Deja functioneaza, in prezent, peste 60 de programe de studii de masterat, cu o tematica variata, raspunzand unor cerinte actuale stringente, ce vizeaza atat aprofundarea pregatirii in domeniul studiilor de licenta sau intr-un domeniu apropiat, obtinerea de competente complementare in alte domenii, cat si dezvoltarea capacitatilor de cercetare stiintifica. Studiile de masterat constituie, totodata, o etapa pregatitoare obligatorie pentru studiile doctorale. Va trebui sa regandim unele programe masterale dintr-o perspectiva dominant interdisciplinara si mult mai pragmatica. Concomitent, ne propunem sa dezvoltam programe de cercetare realizate de echipe mixte - cadre didactice - masteranzi, pentru a accentua caracterul aplicativ al studiilor de masterat, dar si cu scopul de a integra activitatea de cercetare in efortul comun european in aceasta directie. O alta directie de actiune priveste calitatea studiilor de masterat ce se impune a fi asigurata prin nivelul ridicat al materialelor de studiu puse la dispozitie cursantilor. Asigurarea unei baze de informare si documentare adecvate, accesul rapid si neingradit al masteranzilor la aceasta reprezinta o alta directie majora de actiune. Universitatea Spiru Haret a facut investitii, in dezvoltarea si modernizarea bazei materiale proprii, in valoare de circa 10 milioane de euro. Nu in ultimul rand, consideram ca trebuie regandita pregatirea practica a masteranzilor, prin activitati diferentiate pe domenii".

Prof. univ. dr. Mircea Dutu, rectorul Universitatii Ecologice Bucuresti
"Cred ca marea racila ramane in continuare centralizarea si controlul statal excesive. Intr-o piata a muncii liberalizata si o autonomie universitara reala, mai ales la institutiile de invatamant superior private cred ca se impunea o mai mare libertate si flexibilitate in stabilirea, desfasurarea si aprecierea masteratului. In acceptiunea sa occidentala, masteratul trebuie sa ofere studentului o anumita specializare, pentru un domeniu in care trebuie sa actioneze profesional si/sau sa-l pregateasca pentru continuarea perfectionarii stiintifice prin doctorat. In raport cu obiectivele urmarite in cadrul fiecarui curs de masterat ar trebui sa se elaboreze programele analitice si sa se deruleze activitatile de pregatire adecvate. Cred ca din aceasta perspectiva prioritare ar fi sectoarele aferente integrarii europene, in raport cu cerintele pietei muncii interne si comunitare. Altfel riscam ca masteratul sa se formalizeze excesiv si sa se transforme intr-un simplu apendice al licentei. Masteratul se inscrie in cadrul eforturilor invatamantului superior de a se adapta cat mai bine la exigentele societatii postmoderne, in care cunostintele si deprinderile profesionale se caracterizeaza printr-o mare mobilitate, diversitate si specialitate".

Prof. univ. dr. Nicolae Bocsan, rectorul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
"Masteratul trebuie schimbat conform sistemului Bologna, dar nu asa cum a fost prevazut in reglementarea Ministerului Educatiei, care este, dupa opinia noastra, centralizatoare. Este nevoie de o agentie autonoma care sa evalueze masteratele la nivel national. Nu stiu cine este abilitat la MEdC sa dea o decizie vizavi de planurile de invatamant si de programele de master de la universitati. Masurile ministerului sunt putin pripite. Reprezentantii MEdC nu au judecat in ansamblu Procesul Bologna. Fiecare a actionat sectorial. Restructurarea studiilor pentru nivel de licenta s-a facut separat de master, masterul separat de doctorat si atunci fiecare are un grad de autonomie, desi sunt legate una de cealalta si presupun anumite conexiuni. Masteratul ar trebui facut din doua puncte de vedere: profesional vocational si stiintific. Noi avem masterate internationale, masterate in cooperare (joint master). Importanta masteratulul in contextul Procesului Bologna este mai mare decat o banuim noi. Din pacate, nu este finantat suficient, desi masteratul este cel care da o calificare si in acelasi timp deschide o perspectiva pentru o cariera stiintifica a masteranzilor. De aceea, el trebuie foarte bine gandit, pregatit. Este nevoie de o mai mare autonomie pentru universitati care trebuie sa-si gestioneze programele in functie si de solicitarile de pe piata muncii. Vin solicitari dintr-o parte si alta pentru formarea de specialisti in diferite domenii si o dependenta prea mare de acest sistem centralizat nu face decat sa ne intarzie".

Prof. univ. dr. Cornel Harangus, rector al Universitatii "Tibiscus" din Timisoara
"Cred ca reforma despre care vorbim aduce un nou spirit al invatarii, mai ales in invatamantul superior, spirit care intentioneaza sa promoveze creativitatea celui educat, interactivitatea in relatia catedra-banca, dialogul orizontal si vertical, responsabilitatea individuala a studentului (pe cea a profesorului o subintelegem). Acest spirit nou al reformei trebuie inteles si insusit. Iar acest lucru se va putea intampla daca vom renunta la atitudinea hipercriticista fata de reforma, cel mai adesea motivata de interese legate de norme si plasamente ale cadrelor didactice. De aceea, a veni cu propuneri marunte, de la o zi la alta, privind organizarea invatamantului in conformitate cu principiile bologneze ale reformei mi se pare o eroare privind tinta opinarii, deoarece conteaza mai mult latura de noutate a acesteia, spiritul ei. Ajustarile de natura organizatorica se pot face pe parcurs, atunci cand rationalitatea lor devine clara. De aceea aprob actuala formula propusa de Ministerul Educatiei si Cercetarii privind organizarea licentei si masteratului, cu gandul ca aceasta apartine etapei de inceput si va fi perfectionata. Desigur, s-ar putea ca 60 de credite sa fie putine pentru obiectivele pe care le are un anumit masterat si atunci putem propune mai multe credite sau mai putine acolo unde se stipuleaza 120 de credite etc. Masteratul mi se pare o etapa obligatorie in maturizarea intelectuala a celui care il urmeaza, mai ales pentru cei mai tineri. Masteratul poate crea acea indepedenta intelectuala a cursantului care ii creeaza premisele necesare pentru ca el sa poata merge pe propriile picioare in viitor."

Prof. univ. dr. Ecaterina Andronescu, rectorul Universitatii "Politehnica" din Bucuresti

---

Despre autor: