Dosariada scoate la iveala faptul ca CNSAS si institutiile detinatoare de arhiva au produs, de-a lungul anilor, o adevarata invalmaseala in documentele intocmite de fosta Securitate. Dupa sase ani in care s-au facut ca muncesc, membrii CNSAS si reprezentantii serviciilor au reusit performanta de a clasifica si declasifica dosare dupa bunul plac. In timp ce unele "secrete" sunt bagate la categoria siguranta nationala fara sa existe elemente care sa sustina aceasta decizie, altele sunt declasificate, desi probabil nu e cazul. Si mai grav este faptul ca membrii comisiei mixte SRI-CNSAS - care ia decizii in privinta desecretizarii sau secretizarii dosarelor- dau verdicte dupa ureche sau dupa anumite interese. Modul de operare arbitrar al comisiei a devenit o certitudine dupa ce democratul Radu Berceanu a dezvaluit ieri ca dosarul sau de urmarit a fost pus aiurea in categoria "siguranta nationala". Competenta comisiei mixte SRI-CNSAS de a da decizii privind apartenenta unui dosar la o categorie sau alta a fost demontata ieri chiar de unul dintre fostii membri CNSAS, care facea parte, la acea data, din comisia mixta SRI-CNSAS. Fostul vicepresedinte al CNSAS din perioada 2000-2004, Mihai Gheorghe, ne-a declarat ca de cele mai multe ori aceasta comisie lua decizii "dupa ureche", pentru ca munca citirii si studierii dosarelor necesita mult exercitiu si nu multi erau capabili sa le faca. Mai mult, Gheorghe a sustinut ca multi dintre membrii CNSAS care, la acea data, treceau prin comisia mixta isi cautau dusmanii prin dosare sau insistau, fara argument, pentru clasificarea unor documente. Pe de alta parte, secretarul CNSAS, Constantin Buchet, a sustinut ca institutiile detinatoare de arhiva nu le spuneau membrilor CNSAS, in cadrul comisiei mixte, ale cui sunt dosarele luate in discutie. Situatie absolut fantastica, din moment ce membrii Colegiului, alaturi de cei ai SRI, trebuiau sa citeasca dosarul inainte de a da un verdict. Cat priveste dosarul de urmarit ("Bercea") al ministrului Radu Berceanu, intocmit de fosta Securitate, nici fostii, nici actualii membri ai CNSAS nu-si aduc aminte in ce context a fost discutat si sustin ca doar fostul presedinte al Colegiului, Gheorghe Onisoru, ar putea avea habar. Iar acesta nu este de gasit. Pe de alta parte, din declaratiile oficialilor SRI si ale membrilor CNSAS care activau in comisia mixta in anul 2000, reiese faptul ca decizii foarte importante, privind desecretizarea sau secretizarea unor dosare, erau luate arbitrar. Dupa cum le dicta constiinta, ordinele de partid, ordinele sefilor de la SRI sau dupa dispozitia membrilor CNSAS. (Carmen EPURAN)
Fostul vicelider al CNSAS, Mihai Gheorghe:
"Comisia mixta SRI-CNSAS lua uneori decizii stupefiante"
Membrii Colegiului isi cautau dusmanii in dosare
Fostul vicepresedinte al Colegiului CNSAS, Mihai Gheorghe, ne-a declarat ieri ca deciziile privind secretizarea sau desecretizarea unor dosare erau luate, in cadrul comisiei mixte SRI-CNSAS, de cele mai multe ori, "dupa ureche". Mihai Gheorghe ne-a povestit ca nu era singurul membru CNSAS care facea parte din comisia mixta. "Membru permanent era presedintele Gheorghe Onisoru. Eu mergeam la anumite sedinte ale comisiei. In rest, mai mergeau si domnul Buchet, de la PRM, si domnul Patapievici, si domnul Csendes, de la UDMR", ne-a spus fostul vicelider al Colegiului, precizand ca fiecare membru mergea in functie de programul pe care il avea. "Mircea Dinescu nu a mers niciodata, pentru ca era mai preocupat de cultivarea graului", a spus fostul membru CNSAS, precizand ca cititul si studiatul dosarelor impunea sa nu mai ai alta preocupare de amploare. Potrivit lui Mihai Gheorghe, "nu era o mare placere" sa participi la comisia mixsta SRI-CNSAS, pentru ca era o munca imensa sa cauti si sa studiezi dosare. "Trebuia sa ai un exercitiu al cititului de dosare, de aceea deciziile privind clasificarea sau declasificarea unor dosare se luau de multe ori dupa ureche", a explicat fost sef de la CNSAS. Acesta a sustinut ca multi dintre fostii sai colegi de la CNSAS care au participat la sedintele comisiei s-au exprimat in favoarea secretizarii dosarelor. "Imi pare rau sa aud ca au uitat ca participau acolo si aveau ca puncte de vedere secretizarea dosarelor. Au insistat ca unele dosare sa fie mentinute la categoria de siguranta nationala", ne-a spus Mihai Gheorghe. Mai mult, acesta a acuzat- fara sa nominalizeze- ca unii dintre colegii sai, care mergeau la comisia mixta de la CNSAS isi cautau dusmanii prin dosarele care le treceau prin mana. Intrebat conform carei legi aveau dreptul membrii CNSAS sa studieze dosare, avand in vedere ca la acea data nu exista certificatul ORNISS, Gheorghe ne-a spus ca atat legea 187 privind deconspirarea Securitatii ca politie politica, cat si regulamentul de functionare al CNSAS, prevedeau ca membrii Colegiului au acces la dosarele Securitatii.
Comisia golea dosare si apoi le trimitea la CNSAS
"Se citea dosarul si fiecare isi exprima punctul de vedere", ne-a explicat Mihai Gheorghe modul in care comisia mixta lua decizii. Potrivit fostului membru CNSAS, au existat si cazuri de dosare care nu aveau nevoie sa ramana secrete, dar care erau catalogate ca atare de comisie, pentru a-i proteja pe cei care ar fi putut avea de suferit de pe urma trimiterii lui la CNSAS. Fostul sef de la Colegiul CNSAS ne-a mai spus ca exista si alta categorie de dosare, acelea din care comisia mixta scotea anumite pagini, care erau considerate a fi de siguranta nationala si apoi le trimitea la CNSAS. "Intr-un dosar anume erau, printre notele informative, elemente care tineau de siguranta nationala. Se scoteau si dosarul mergea mai departe la CNSAS", a explicat Gheorghe.
Colegiul lua decizii in functie de prietenii
Vorbind, pe de alta parte, despre activitatea Colegiului CNSAS, pana la plecarea sa, in 2004, Miahi Gheorghe ne-a povestit ca membrii forului de conducere al institutiei luau, de multe ori, "decizii stupefiante". "Dadeau verdicte negative (n.r.-de necolaborare cu Securitatea) pentru ca unul sau altul le era prieten. S-a intervenit pe fata pentru unul sau altul", a acuzat fostul vicepresedinte al Colegiului, adaugand ca era valabila si situatia inversa, cea in care o persoana era decretata drept fost colaborator al Securitatii, pentru ca era dusmanul vreunuia dintre membrii CNSAS sau al unui apropiat al acestuia. "In plus, absolut niciodata, cat am stat eu acolo, nu s-au motivat de catre nimeni deciziile, conform legii. Nu existau motivatii in fapt si in drept pentru o decizie sau alta", a continuat Mihai Gheorghe.
CNSAS nu-si mai aduce aminte de Berceanu
Nici vicepresedintele din 2000 al CNSAS, Mihai Gheorghe, dar nici actualii membri ai Colegiului, care activau in cadrul insitutiei in acel an, nu-si mai aduc aminte de contextul in care s-a decis secretizarea dosarului ministrului Radu Berceanu. Mihai Gheorghe ne-a spus ieri ca nu-si aduce aminte nici cand s-a luat aceasta decizie si nici daca a participat la sedinta in care s-a luat decizia cu pricina. Fostul vicepresedinte al CNSAS a adaugat ca Gheorghe Onisoru este singurul care ar putea sti, pentru ca era membru permanent al comisiei. Secretarul de acum al Colegiului CNSAS, Gheorghe Onisoru, este si mai confuz. Contactat telefonic, acesta a sustinut ca nu a participat niciodata la vreo sedinta a comisiei, desi Mihai Gheorghe sustine contrariul. "Atunci mergea doar conducerea si cei din conducerea de atunci trebuie sa stie cum s-a secretizat dosarul". Buchet ne-a mai spus ca, din cate stie, deciziile in cadrul comisiei se luau prin consens, iar cand nu exista consensul intervenea arbitrul CSAT. Secretarul CNSAS a tinut sa precizeze, pentru ca "toata lumea omite", ca au existat si cazuri in care dosarele "au fost luate", adica trimise la CNSAS, desecretizate, nu doar cazuri in care s-a mentinut eticheta de siguranta nationala. Pe de alta parte, Mircea Dinescu ne-a spus ca doar Gheorghe Onisoru trebuie sa stie ce s-a intamplat cu dosarul lui Berceanu, pentru ca el-poetul- nu a facut parte niciodata din aceasta comisie.
SRI lucra cu un functionar al arhivei si un ofiter operativ
Potrivit informatiilor oficiale furnizate de SRI, comisia mixta era alcatuita din patru persoane: doi membri ai CNSAS si doi reprezentanti ai SRI. Comisia se intrunea regulat, iar membrii acesteia studiau dosarele care urmau sa fie transferate din arhiva SRI in arhiva CNSAS. Dupa citirea documentelor din fiecare dosar, se vota pentru fiecare in parte. Decizia de declasificare sau trecerea in categoria documentelor secrete de stat sau de importanta deosebita ramanea la latitudinea membrilor comisiei mixte. Potrivit lui Marius Bercaru, purtatorul de cuvant al SRI, din respectiva comisie faceau parte, de regula, presedintele CNSAS si un membru din Colegiul CNSAS. Dupa infiintarea Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat (ORNISS), reprezentantii CNSAS din respectiva comisie trebuia sa detina un certificat pentru securitatea personalului care sa le permita accesul la informatii strict secrete sau strict secrete de importanta deosebita. Serviciul Roman de Informati era reprezentat de un functionar al arhivei SRI si un ofiter operativ. "Votul privind secretizarea unui dosar ramanea strict la latitudinea membrilor comisiei. In cazul in care in urma votului se inregistra o situatie de egalitate, hotararea finala, punctual pe un anumit dosar sau chiar pentru un document din respectivul dosar, se lua in cadrul Consiliului Suprem de Aparare a Tariii, ne-a declarat Bercaru. Acesta ne-a mai spus ca membrii SRI in comisia mixta au fost si sunt numiti de directorul Serviciului. In plus, cei doi membri din partea SRI nu sunt o prezenta permanenta in comisie, fiind schimbati in functie de tematica dosarelor luate in discutie. (Carmen EPURAN, Doru DRAGOMIR)
Buchet: CNSAS nu stia cui apartin dosarele
Secretarul Colegiului CNSAS, Constantin Buchet, a declarat ieri ca in comisiile mixte institutiile detinatoare de arhiva nu spuneau membrilor colegiului ale cui erau dosarele propuse sa ramana clasificate si ca dosarele erau descrise si dezbatute in functie de tema. "Nu ne spuneau: dosarul asta e al lui cutare, spuneau ca ii intereseaza anumite teme din el, temele de siguranta nationala, legate de terorism, de spionaj economic. Apoi ne propuneau sa ramana la ei, iar comisiile mixte luau deciziile consensual", a declarat Constantin Buchet, citat de NewsIn. Acesta a mai sustinut ca discutiile se purtau la nivel "profesionist", si ca au existat cazuri cand Colegiul CNSAS a propus si a reusit declasificarea unor dosare de siguranta nationala, dar ca acum nu-si mai aminteste ce dosare anume au fost solutionate de CNSAS dupa trecerea de comisia mixta. Comentand afirmatiile lui Radu Berceanu, care a sustinut ca dosarul sau a fost secretizat inutil de catre SRI, Constantin Buchet sustine ca atat cat a facut parte din comisia mixta SRI-CNSAS, adica dupa 2002, nu a auzit niciodata nici de acest dosar, si nici de celelalte 31, trimise luna trecuta institutiei pe care o reprezinta. "In 2000, cand a fost secretizat dosarul lui Radu Berceanu, era o perioada mai romantica pentru CNSAS, adica nu aveam sediu, spatiu, functionam la Parlament, se apropiau alegerile, eram presati de timp sa verificam candidatii", a explicat Buchet. (C.E.)
Basescu vrea desecretizarea dosarelor sportivilor
Presedintele Traian Basescu a anuntat, ieri, ca a solicitat SRI sa analizeze oportunitatea mentinerii dosarelor fostei Securitati referitoare la sportivi in categoria celor de siguranta nationala, informeaza Mediafax. Seful statului a facut acest anunt la intalnirea anuala cu diplomatii romani. Basescu le-a relatat ambasadorilor si consulilor despre discutiile din presa legate de dosarele care vizeaza sportivi ale fostei Securitati. Presedintele Traian Basescu a mentionat ca sportivii nu intra in categoriile expres mentionate de Legea 187/1999 (Legea Ticu) si ca, de aceea, CSAT nu se poate pronunta asupra lor. (R.A.)
Iliescu apara Biserica de CNSAS
Ateul Ion Iliescu sare in apararea Bisericii, insistand ca dosarele protilor nu trebuie sa faca obiectul analizei CNSAS, "o institutie civila si politica". "Este nevoie ca Biserica sa fie bagata la judecata unei institutii civile, care mai este si politica? Ar trebui sa coboram cu picioarele pe pamant si sa respectam principiul Bisericii si al statului, adica, vrem sa condamnam faptul ca Securitatea cauta sa foloseasca si prelati, dar acum cream o alta instanta care sa se amestece in treburile interne ale Bisericii", a comentat senatorul PSD, fost prim-secretar la Iasi, in timpul regimului comunist. "Trebuie sa respectam aceasta institutie. Au sinodul lor, sa judece ei!", a spus ieri, pe un ton justitiar, pesedistul Ion Iliescu, pledand cauza preotilor, chiar daca nu le impartaseste credinta. "CNSAS nu ar trebui sa se amestece in treburile Bisericii. Ei sa-si faca ordine cu instrumentele proprii. La ce foloseste acest balci? Vrem sa ramanem sclavii Securitatii? Adica in continuare sa folosim instrumente pe care le condamnam", a adaugat liderul PSD. Acesta a sustinut ca nu are cunostinta de preoti care sa fi colaborat cu Securitatea. "Eu as fi incalcat legea daca ceream dosare de la Securitate. Noi am desfiintat Securitatea imediat dupa 22 decembrie. Era o institutie cu functii de reprimare, nu numai cu structuri informative interne si externe. Avea si forte militare, spatii de arest, unitate de cercetare penala, iar arhivele Securitatii au fost puse, initial, sub protectia Armatei si apoi a SRI, nu ca sa le gestioneze, nu ca sa intre in aceste dosare, si nu avea voie s-o faca nici seful statului. Eu nu am cerut niciodata un dosar de la SRI", a mai spus Iliescu, erijandu-se in liderul celor care au desfiintat Securitatea, dupa 22 decembrie.
Revizuirea legii
Iliescu a mai venit si cu ideea revizuirii cadrului legislativ de functionare a CNSAS, pentru ca aceasta institutie sa nu devina "un instrument de manipulare". "Pe buna dreptate se ridica problema revederii cadrului legislativ. Ar trebui si aceasta lege vazuta mai atent, cu delimitarea mai exacta si a atributiilor, si a modalitatilor de lucru ale CNSAS, pentru ca sa nu devina instrument de manipulare". "Securitatea a lucrat cu mijloacele sale si a apelat la oameni.... Acest gunoi de informatii care se aduna in dosare devine astazi criteriu de judecata al oamenilor? Omul trebuie judecat cu obiectivitate, in evolutia lui. Rezumam caracterizarea unui om prin materialul adunat in dosarele Securitatii? Ne conduce, pe plan moral, tot Securitatea?", s-a intrebat retoric Iliescu. Judecatile sale de valoare nu s-au oprit insa la CNSAS si la condamnarea mecanismelor Securitatii. Iliescu a mai vorbit si despre "rinocerizarea societatii romanesti", fenomen instalat pe fondul lipsei de dialog politic de substanta. "Noi nu am invatat inca aceasta lectie a dialogului politic care da substanta democratiei si acum apar niste talibani, este un proces de rinocerizare al societatii a societatii romanesti. A fost geniul lui Eugen Ionescu care a descris acest fenomen de degenerare generala a societatii. Se arata coltii unor rinoceri, mai ales pe posturile de televiziune", a avertizat fostul presedinte.
"Relatie complexa" cu Securitatea
Pe de alta parte, referindu-se la relatia sa cu Securitatea, Ion Iliescu a declarat ca avut o "relatie complexa" cu acest organism, asa cum au avut toti cei care detineau functii importante in aparatul de stat comunist. Una dintre laturile acestei colaborari a fost, potrivit lui Iliescu, batalia continua pe care a avut-o cu "spiritul cadrist, care insemna si Securitatea". Ion Iliescu a mai declarat ca Securitatea nu si-ar fi permis sa-l racoleze si ca el era, de fapt, "obiectul" ei. "Venise Pacepa la Timisoara si a spus: <<Astia de la centru te urmaresc>>, a mai spus Iliescu. Pesedistul a tinut sa sublinieze ca este "o naivitate" sa se creada ca a condus Securitatea locala in perioada '75-'79, cand se afla la Iasi si era prim-secretar. (V.D.)
Cezar Preda: Nu am colaborat cu Securitatea
Vicepresedintele PD Cezar Preda a respins, ieri, informatiile privind colaboarea sa cu Securitatea, precizand, citat de la Mediafax, ca nu a facut politie politica, nu a avut angajament, nu a semnat note informative si nu a avut nume conspirativ, solicitand CNSAS sa ii faca public dosarul, daca exista. "In legatura cu zvonurile privind o pretinsa colaborate a mea cu Securitatea, puse astazi in circulatie, precizez ca nu am colaborat cu Securitatea, nu am facut politie politica, nu am avut angajament, nu am semnat note informative si nu am avut nume conspirativi, a declarat Cezar Preda. Vicepresedintele PD a solicitat CNSAS sa ii faca public dosarul de Securitate, daca acesta exista. La randul sau, Corneliu Turianu, membru al Colegiului CNSAS nominalizat de PD, a declarat ca informatia despre dosarul de informator al lui Cezar Preda este o <<facatura>>, pentru ca SRI a predat toate dosarele politicienilor, iar numele vicepresedintelui PD nu figureaza nicaieri. "Informatia potrivit careia SRI va trimite la CNSAS, in zilele urmatoare, dosarul de informator al vicepresedintelui PD, Cezar Preda, cred ca este o facatura", a declarat Corneliu Turianu. El a precizat ca "SRI a inaintat CNSAS absolut toate dosarele de politicieni, numarul acestora fiind 31, adica cele 29, plus alte doua, iar numele lui Cezar Preda nu figureaza in niciunul". (R.A.)
Urmarirea penala, sub controlul procurorului
Ofiterii de informatii vor putea efectua acte de urmarire penala sub conducerea si controlul procurorului, dar numai in cazul actelor de terorism si al traficului de droguri, armament si fiinte umane, a declarat, miercuri, premierul Calin Popescu Tariceanu, citat de Mediafax. "Tinand cont de amenintarile teroriste care devin din ce in ce mai puternice intr-o lume globalizata din care facem parte, tinand cont ca Romania, ca tara europeana, este posibil sa intre in vizorul organizatiilor teroriste, am considerat ca serviciile de informatii pot face acte premergatoare (urmaririi penale-n.r.) numai in cazul activitatilor legate de terorism", a spus premierul. Tariceanu a aratat ca, in cazul infractiunilor de terorism si al celor conexe, serviciile de informatii pot culege informatii, dar culegerea de probe ramane in sarcina procurorului, aceasta fiind si chestiunea de fond pe care premierul a afirmat ca a dezbatut-o cu ministrul Justitiei, Monica Macovei. O alta modificare importanta in ceea ce priveste activitatea serviciilor de informatii este interdictia de a desfasura activitati economice. "Am mai convenit ca sursele de finantare a activitatii serviciilor de informatii nu vor fi decat cele bugetare si se va elimina prevederea care permite, astazi, serviciilor sa desfasoare activitati economice care finanteaza intr-o masura partiala anumite cheltuieli", a mai precizat primul-ministru. (C.S.)
Deputat UDMR: Serviciile secrete ne urmaresc si acum
Deputatul UDMR de Covasna, Antal Arpad Andras, s-a declarat, ieri, intr-o conferinta de presa, mandru de faptul ca are colegi care au fost urmariti de fosta Securitate, dar considera ca si in prezent au loc actiuni de politie politica. De asemenea, deputatul UDMR si-a manifestat speranta ca si generatia urmatoare va simti aceeasi mandrie fata de actuala generatie, care "este urmarita si acum de actualele servicii secrete". "Sunt convins de faptul ca si in ziua de azi suntem urmariti, dar cum si fosta Securitate a facut in asa fel incat sa nu existe dovezi, la fel fac si actualele servicii secrete", a spus politicianul. El a apreciat ca trebuie facuta diferenta intre cei care au fost urmariti si cei care au colaborat cu fosta Securitate. "Trebuie sa fim foarte atenti ca sa facem diferenta dintre cele doua categorii", a subliniat Antal Arpad Andras. (Mediafax)
"Bercea", filat de Securitate din cauza unui deltaplan
Ministrul Tranporturilor era "nonconformist" si "infatuat"
Ministrul democrat al Transporturilor, Radu Berceanu, poreclit "Bercea" de fostul regim, si-a facut ieri public dosarul de urmarit, intocmit de fosta Securitate. Dosarul are aproape 300 de file si cuprinde hotarari ale organelor privind urmarirea sa, modul in care sa se desfasoare urmarirea, sursele care sa il supravegheze, notele acestor oameni si declaratii ale celui urmarit.
Prima intrebare pe care si-a pus-o Berceanu, dupa ce s-a delectat citindu-si dosarul, a fost de ce CNSAS a decis, in octombrie 2000, sa-l treaca la categoria "siguranta nationala". "De ce dosarul meu a devenit un dosar de singuranta nationala? Dupa ce o sa cercetati tot dosarul, o sa constatati ca nu e nimic legat de siguranta nationala", a spus Berceanu, care in octombrie 2000 era ministru al Comertului si membru in CSAT. Viceliderul PD a aratat ca nu si-a putut explica in ce conditii a fost secretizat dosarul sau, pentru ca, in calitate de membru al CSAT, nu a lipsit la nicio sedinta a Consiliului. "Ori presedintele Emil Constantinescu a facut politie politica in 2000, ori organele de securitate au facut politie politica. Altfel, nu vad ce scop ar fi avut sa introduca dosarul la siguranta nationala", a acuzat Berceanu. Potrivit ministrului, scopul ar fi fost acela de "a avea siguranta nationala" ca dosarul poate fi "influentat... pozitiv, negativ si ca avand dosarul pus deoparte pot sa puna il el sau sa scoata din el diverse lucruri".
Urmarit pentru legaturi neoficiale cu italieni
Ministrul democrat a povestit ca urmarirea sa a inceput in 1987, cand Securitatea l-a banuit de "legaturi neoficiale cu cetateni italieni". In acelasi timp, tatal actualului ministru era monitorizat pentru culegere si transmitere de informatii catre serviciul de spionaj francez. Intr-un raport din luna iunie a anului 1987, ofiterii de securitate scriu, referindu-se la Radu Berceanu, ca "se detin date din care rezulta ca intretine legaturi neoficiale cu cetateni italieni, cu care poarta corespondenta prin intermediari". "Avand in vedere ca a lucrat in cadrul intreprinderii de avioane Craiova, unde se concentreaza un numar mare de date si documente cu caracter secret de stat si unde are un cerc larg de relatii, pentru a stabili eventualele sale preocupari pe linia culegerii si transmiterii de informatii, precum si pentru a preveni comiterea oricaror fapte de natura sa puna in pericol securitatea statului, propunem a se aproba luarea in lucru activ, in cadrul dosarului de urmarire informativa, a numitului Berceanu Radu Mircea - <<Bercea>>", scriu in raport ofiterii Ciobanu Florin si Nitoiu Petre. Ei arata ca si Berceanu Lucian Victor, tatal lui "Bercea", "fost instructor la Clubul de aeromodelism Rm. Valcea, in prezent pensionar", este "suspect de culegere si transmitere de informatii in favoarea serviciului de spionaj francez".
Obsesia Securitatii, deltaplanul cu motor
Un an mai tarziu, notele ofiterilor de Securitate incep sa se axeze obsesiv pe intentia lui Berceanu Radu Mircea de a parasi "fraudulos" tara cu ajutorul unui deltaplan cu motor, pe care "obiectivul" se chinuia de zor sa-l construiasca. Potrivit gandirii securiste, "Bercea" ar fi vrut sa ajunga, cu ajutorul deltaplanului, impreuna cu sotia si cei doi copii, in Iugoslavia si de acolo intr-o tara occidentala. Securitatea mai spune ca se ia in considerare si varianta unei excursii intr-o tara socialista, de unde Berceanu sa fuga in Europa de Vest. Inginerul Radu Berceanu voia sa paraseasca tara, potrivit notelor informative, pentru ca "in tara noastra nu se poate realiza din punct de vedere profesional si social". Intentiile lui "Bercea" de a parasi "fraudulos tara si atitudinea sa "profund dusmanoasa" devin certe pentru Securitate, dupa un accident de masina pe care "obiectivul" il are la un moment dat. "Obiectivul s-a deplasat, in cursul lunii iulie, pe litoral, in concediu, impreuna cu sotia, ocazie cu care si-a accidentat masina. Dupa venirea la Craiova, fiind preocupat de repararea autoturismului, a intampinat unel dificultati al autoservice "Dacia", fapt ce a determinat expunerea, in discutiile pe care le-a avut cu sotia, a atitudinii sale profund dusmanoase si a intentiilor de evaziune: 'dar-ar Dumnezeu sa plecam intr-un fel, ca in tara asta eu innebunesc domne'... sa plecam intr-un fel oarecare, ca altfel, eu fac crima...", se scrie intr-un raport al Securitatii. Ministrul Transporturilor a admis ieri ca isi dorea sa plece din tara, pentru a "castiga bani" si a trai mai bine, chiar si cu delta-planul.
Raport secret despre cheia de la casa lui Berceanu
Pentru a stavili la timp intentiile criminale ale "obiectivului", Securitatea a trasat ca sarcina informatorilor, sa verifice activitatea lui "Bercea" la locul de munca, adica Liceul Industrial din Craiova, dar si relatiile pe care le cultiva cu fostii sai colegi de la Fabrica de avioane. De asemenea, informatorii trebuiau sa afle daca Berceanu lipseste nejustificat de la serviciu, precum si "pasiunile, tarele de caracter, eventualele comentarii privind realitatea social-politica si economica din tara noastra, ori preocupari afacerist-ilicite". Cei care il turnau pe "Bercea" Securitatii, il caracterizeaza in notele informative, ca fiind nonconformist (din cauza barbii si a vestimentatiei) si infatuat. "Informatorul Gigi", pe de alta parte, era insarcinat cu supravegherea domiciliului lui Berceanu, "un apartament de doua camere, proprietate de stat", dupa cum reiese dintr-o alta nota informativa din dosar. "Pentru a stabili daca obiectivul detine la domiciliu materiale care atesta eventuale preocupari suspecte, se va actiona pentru procurarea mulajului cheilor si efectuarea periodica a unor perchezitii secrete", se arata intr-o alta nota de informare din dosar. Pentru a se evita situatiile in care Berceanu sau familia sa s-ar fi intors mai devreme acasa, erau oameni speciali insarcinati sa-l tina de vorba pana la retragerea "agentilor din obiectiv", in apartamentul vecinului de palier, locuit de o fosta colega de facultate a lui Berceanu. Mulajul si dublura cheii de la apartamantul inginerului Berceanu a fost realizat de "sursa Emil Popescu", potrivit unui "raport strict secret", nedatat. (Carmen EPURAN)
Costin Georgescu crede ca Berceanu se insala
Fostul sef al SRI, Costin Georgescu, a sustinut si el ca Berceanu se insala atunci cand spune ca dosarul sau a fost secretizat in 2000. El a explicat ca toate dosarele fostei Securitati preluate de la SRI aveau caracter de dosare clasificate. Acestea au inceput sa fie declasificate in 2000, cu ocazia verificarilor candidatilor la prezidentiale, a precizat Georgescu. "Au ramas clasificate dosarele care treceau prin comisia mixta SRI-CNSAS unde se stabilea care sunt cele care vizeaza siguranta nationala", a aratat fostul sef SRI. "Toate prostiile de dosare, tot ce s-a luat de la Securitate era clasificat, pentru ca nu puteau sa circule pe piata. Din start au fost asa. Dupa aparitia legii din 1999 privind accesul la dosar a inceput declasificarea". El a mai precizat ca nu exista echivalenta intre intre dosare privind siguranta nationala si cele clasificate. (L.I.)
Sofia decide desecretizarea dosarelor Securitatii
Parlamentul bulgar a decis marti deschiderea definitiva a dosarelor serviciilor secrete comuniste, proces intrerupt in 2002. Modalitatile privind aceasta operatiune vor fi precizate in proiectul de lege ce urmeaza sa fie adoptat definitiv pe baza propunerilor facute de formatiunile politice, informeaza Rompres. Presa de la Sofia a informat ca vor fi facute publice numele agentilor si colaboratorilor serviciilor de spionaj si de contraspionaj civil si militar in perioada comunista si care in prezent ocupa functii de responsabilitate in politica, administratie, media, magistratura si in universitati. O lege adoptata in 1997 a permis publicarea a circa 150 de nume de agenti si colaboratori ai serviciilor secrete comuniste. Curtea Constitutionala a decis insa ulterior ca numele ce figureaza in fisierele ale caror dosare au fost distruse intre timp sa nu fie divulgate pe motiv ca ele ar putea constitui obiect de santaj si manipulare. In ianuarie 1990, la putin timp dupa inlaturarea dictatorului comunist Todor Jivkov au fost distruse 46% din dosarele colaboratorilor, 30% din cele ale persoanelor supravegheate de serviciile secrete, precum si 91% din dosarele celor care si-au pus locuintele la dispozitia serviciilor secrete. Mai mult, a disparut chiar si dosarul disidentului bulgar Gheorghi Markov, asasinat la Londra in 1978 in conditii misterioase - celebrul caz al "umbrelei bulgaresti". In 2002, o lege privind clasificarea arhivelor securitatii, adoptata in perspectiva aderarii Bulgariei la NATO in 2004, a decis ca deschiderea dosarelor nu poate interveni decat incepand din anul 2006. Guvernul de la Sofia a anuntat in mai 2006 ca va declasifica 253.000 de documente provenite din arhivele serviciilor secrete comuniste, insa toate detaliile personale din aceste dosare urmeaza sa fie sterse. (D.E.)