La tara, pana de curand, functionau adevarate fabrici de chirpici. De la ""chirpicaria"" din satul iesean Dumbrava se aprovizionau, pentru a-si inalta casele clienti din intreg judetul. Acum insa, ""meseria"" de fabricant de caramizi e pe cale de disparitie. Blocurile de BCA ii aduc la sapa de lemn pe saracii ce fac bani din pamant. In plin sezon al constructiilor rurale, chirpicii nu mai au cautare.

Are 11 ani si e o aschie de om. Slab ca un tar, un pic mai rasarit decat malul de mal in care-si face veacul. Si negru de bronz. Cu bratele subtiri si burta-i supta, zici ca il bate vantul. De cand a luat vacanta, la 15 iunie, tot face chirpici. Si asa face de cand era tanc. Murdar tot de lutul galben-cleios, e prizonierul unei gropi imense cat o mlastina. ""Troaca"" de noroi unde se prepara lutul. Mal mult. In patru ""labute"", manjit cu pasta de pamant peste tot si cu paie in cap, ""tropaie"" cu palmele si picioarele intinse prin clisa bogata in apa, in ritmul fabricarii chirpiciului. Arata mai rau decat sclavii din filmele istorice. Mowgli din Cartea Junglei pare un print pe langa el. Si-n tot acest timp, 11 oameni stau si lenevesc. Sunt ceilalti membri ai familiei Tanasuca. S-au cocotat cu totii pe piramidele ridicate din chirpicii asezati, unul peste altul, pentru a-i bate vantul si usca.
ROB. Legat cu un lant de forma din lemn, cea care da fizionomie caramizii din lut, Daniel, mezinul familiei, se apleaca pentru a scormoni o bucata din materialul de productie. Muiat tot. Il framanta cu paie si putina apa luata dintr-o ""budana murdara"" asezata alaturi. Il asaza cu mainile in forma din lemn si apasa cu picioarele. Trage ca un sclav de lantul legat de forma ca o caramida uriasa si il transporta langa ceilalti chirpici. Asa, ca un rob, e vai de mama lui. Mama care de altfel sta cu capul in soare si se plange ca o dor salele, de aceea nu mai poate face nimic-nimicuta, in veci, pana nu se vindeca, daca
s-o vindeca vreodata.
PENURIE. Imprejurimile Iasiului. Peisaj de tara deluros cu oameni ce nu-si vad capul de lucru in gospodarie. Vegetatie arsa de soare si un aer cald, inabusitor. In toate aceste sate in care saracia topaie intr-un picior pe ulita, cate un localnic sau un gospodar, dintre cei veniti de la oras, isi incropesc din cand in cand cate un grajd. Cei tineri, daca au bani si nu au luat inca drumul strainatatii, isi inalta chiar case. E o traditie in astfel de sate, unde nu da pe dinafara, sa-si construiasca astfel de adaposturi si dependinte din chirpici. Acum, din ce in ce mai multi folosesc noul material, ieftin, nu foarte apreciat de specialistii in domeniu, dar foarte la indemana: BCA-ul. De aceea industria fabricarii chirpicilor, candva falnica si prospera, este in acesti ani in declin. Exemplul concret il constituie ""manufactura"" de la Dumbrava Iasi. Aici, patru familii traiesc doar din fabricatul chirpicilor. Un posesor de basculanta care inainteaza pe campul plin de caramizi e trecut cap de lista in pomelnicul ocaziilor nemaipomenite. E evenimentul anului.

PRET. Chirpicii se vand cu 4.000 de lei bucata