Cine va fi Procurorul General al Romaniei, in prag de integrare europeana, in conditiile in care Ministerul Public a ramas singura institutie (din sistemul judiciar) nereformata, politizata, macinata de impostura si coruptie, confruntata cu o criza de personal imposibil de rezolvat pana la 1 ianuarie 2007? O intrebare (mai precis un proces de selectare a candidatului/candidatilor, propunere si numire) cu care se confrunta ministrul Justitiei si consilierii sai, dar in special cei doi juristi grei ai Partidului Democrat, parlamentarii Emil Boc si Daniel Buda. Cele doua "creiere PD" care au rezolvat, intr-un anume fel, selectarea si numirea sefului DNA, in anul 2005. Peste capetele lui Macovei, Boc si Buda, ca gestionari politici ai portofoliului PD pentru Justitie, domneste, suveran, presedintele Basescu, imputernicit de lege sa accepte sau sa respinga "propunerea" cu candidatii pentru sefia Parchetului General (PG).
Cum arata portretul ideal al noului sef al Ministerului Public? Ministrul Macovei, fost procuror la PG, cativa ani, a vorbit deja despre criteriile tineretii si profesionalismului. Doi procurori, un fost si un actual membru CSM, au avut curajul sa-si exprime public judecatile de valoare, opiniile, referitoare la calitatile umane si profesionale ale viitorului sef al PG. Ce nume de candidati se vehiculeaza, cu sau fara stirea lor, prin mediul politico-judiciar, prin Ministerul Public? In conditiile in care numarul de procurori tineri si profesionisti din intregul sistem judiciar nu ar depasi o suta (din totalul celor aproape 2100), apare ca extrem de dificila selectarea si numirea, prin mecanismul Boc-Buda-Macovei-CSM-Basescu, a candidatului ideal. In sensul de a fi si tanar, si bun profesionist, si agreat de anumiti politicieni.
Inca unul de la Cluj
Procurorul general adjunct al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Cluj, institutia care l-a livrat la DNA pe Daniel Morar, Vasile Chis, a fost membru CSM in mandatul trecut (2003-2004) si considera ca are viziunea si experienta necesare pentru a schita un fel de portret al sefului PG. "Sa fie un procuror mai tanar, cu o mare putere de munca, sa stie carte, sa cunoasca bine sistemul judiciar. Si chiar sa nu fie nici un secret al sistemului pe care sa nu-l fi cunoscut in activitatea sa anterioara. Sa fie un om obiectiv, cinstit, corect. Sa faciliteze accesul tinerilor in sistem", opineaza Vasile Chis. "Criza grava de personal din structurile teritoriale ale Ministerului Public (n.r.- o lipsa de cel putin 600 de procurori in sistem) constituie insa o piatra de moara pentru oricine ar prelua aceasta functie", sustine acelasi magistrat Vasile Chis, care dezvaluie un fapt mai mult decat alarmant: "Trei unitati locale din judetul Maramures, de exemplu, functioneaza, vorba vine ca...functioneaza, fara nici un procuror, activitatea Parchetelor din Tg. Lapus, Dragomiresti si Soncuta Mare fiind acoperita cu magistrati din Baia Mare, unitate care si aceasta functioneaza cu doar cinci procurori dintr-o schema de personal de 12". "In aceste conditii de avarie, ce eficienta manageriala sau politica penala poate elabora si demonstra viitorul sef al PG, oricare ar fi el, tanar sau batran, doctor in drept sau cu specializari in strainatate?", se intreaba retoric Vasile Chis.
"Un procuror de meserie"
Procurorul Liviu Dascalescu, membru CSM si fost vicepresedinte al inaltului for, crede ca viitorul sef al PG trebuie "sa fie un bun cunoscator de carte, adica un mare profesionist, si sa fie - in primul si in primul rand - un procuror de meserie si nu avocat sau altceva, adus din alta parte din afara sistemului judiciar". Criteriul tineretii nu a fost focalizat de Liviu Dascalescu, acesta accentuand calitatea de magistrat a candidatului. Probabil ca experimentul Tanase Joita, avocatul brasovean facut peste noapte procuroror general al Romaniei in anul 2001, i-a marcat pe multi magistrati din Romania politizata, care inca mai cred intr-un sistem judiciar independent. De retinut este faptul ca, potrivit actualelor legi de organizare si functionare a magistraturii, candidatului pentru functia de procuror general al Romaniei i se cere o vechime de cel putin zece ani de activitate in structura parchetelor. Adaugand aceasta cifra la varsta de 24-25 de ani (cand un licentiat in drept poate intra in magistratura, imediat dupa absolvirea facultatii) se ajunge la varsta de 34-35 de ani. Prin urmare, candidatul ideal nu poate avea o varsta mai mica de 35 de ani. Dar nici o varsta trecuta de 45 de ani, fiindca aceasta nu ar mai insemna "tinerete profesionala" in acceptiunea deja mediatizata a ministrului Macovei. Segmentul de varsta profesionala de 34-35 de ani ar garanta si faptul ca respectivul candidat nu a avut nici o legatura cu Securitatea comunista, specializata in recrutari de studenti la drept sau magistrati tineri, si nici cu structurile PCR. Aparitia unui candidat cu varsta cuprinsa intre 40-45 de ani ar genera suspiciuni de colaborare cu Securitatea sau PCR, sub diverse forme. Un candidat cu varsta peste 45 de ani ar intra, sustin anumite voci curate din Ministerul Public, in sfera procurorilor unsi cu toate alifiile sistemului judiciar comunist si post-comunist.
Varianta Morar, varianta Zarie
ZIUA prezinta in continuare cateva nume care ar putea ajunge in fruntea Ministerului Public. In pofida numarului aparent mare de procurori din sistem (aproape 2100), cvartetul Boc-Buda-Macovei-Basescu intampina mari dificultati in descoperirea unui candidat care sa impace si "capra profesionala" si "varza politicianista". Cateva nume de procurori, care ar corespunde, oarecum, criteriilor de mai sus, sunt deja pronuntate in diverse medii sau anturaje legate direct sau indirect de sistemul judiciar. Deja "fumate" sunt anumite variante si ipoteze, vehiculate imediat dupa demisia lui Ilie Botos, care se pregateste pentru un post la Bruxelles sau in SUA, in structura NATO.
Prima varianta este numirea lui Daniel Morar in functia de procuror general al Romaniei si promovarea lui Mircea Zarie in postul de sef al DNA. Aceasta varianta ar fi cea mai comoda pentru trinomul Boc-Buda-Basescu, care cu acordul ministrului Macovei, a creat precedentul la CSM, Daniel Morar fiind avizat favorabil de inaltul for al Magistraturii. Problematica ar ramane promoarea lui Mircea Zarie, care a inregistrat un semiesec la CSM, unde a obtinut trei voturi pentru si trei impotriva atunci cand a fost audiat pentru ocuparea functiei de adjunct al lui Daniel Morar.
Cea de-a doua varianta este numirea lui Mircea Zarie ca procuror general al Romaniei, data fiind experienta acestuia de sef in cadrul mandatului CDR (ministeriatul de trista amintire Mircea Criste, 1997-2000). Agreat politic de partidele care se regaseau in CDR si acum se regasesc in ADA, ca fost procuror general adjunct al lui Mircea Criste, Mircea Zarie ar putea continua ceea ce a inceput, ca reforma in PG, sub ministeriatul lui Valeriu Stoica. Aceasta varianta nu ar avea mari sanse de trecere in fata CSM si nici la Cotroceni, la presedintele Basescu, politicianul care stie pe propria piele ce a insemnat reforma PG sub corifeii CDR Valeriu Stoica-Flavius Baias-Mircea Criste-Mircea Zarie.
Dobocan (SIPA) sau Santion (DGA)?
Doua ministere, cele mai puternice intr-un stat de drept, ambele controlate de Partidul Democrat, isi disputa, deocamdata in surdina, postul de procuror general al Romaniei. Ministerul Justitiei il detine pe procurorul Doru Dobocan, fost sef al temutului SIPA (intre 2005-2006), iar MAI il are pregatit pe procurorul Marian Santion, seful Directiei Generale Anticoruptie. Si ministrul Blaga, lider marcant al PD, si ministrul Macovei, cu portofoliu PD, au cuvinte grele de spus in fata lui Traian Basescu. Iar presedintele Basescu, un politician abil care stie sa pretuiasca valoarea serviciilor de informatii si sa le si utilizeze inteligent, se afla, asadar, in fata unei decizii de selectare extrem de dificile. Si Doru Dobocan, si Marian Santion sunt procurori tineri, ambii avand ceva vechime in activitatea Parchetului General. Ambii au instrumentat dosare importante. Ambii sunt considerati buni profesionisti si au acum experienta unor sefi de servicii de informatii.
Insa Doru Dobocan s-a aflat in echipa tinerilor procurori reformatori, printre care si ostracizatul magistrat Ovidiu Budusan, care au vrut sa schimbe fata Parchetului General intre 1998-2000. In conditiile in care Marian Santion nu prea ar vrea sa paraseasca sefia DGA-MAI, uns in aceasta functie, in 2005, chiar de experti UE, fostul director al SIPA-MJ, Doru Dobocan, are mari sanse sa fie propus la CSM si la Cotroceni. Cu informatiile pe care le detine in prezent, Dobocan pare a fi unul dintre cei mai puternici porcurori ai sistemului (in sensul pozitiv al cuvantului), dupa controversatul Ilie Botos, care s-a avut la catarama cu SRI si SIE. Membri ai Asociatiei procurorilor din Romania sustin ca numirea lui Dobocan ar putea insemna un pas spre eradicarea coruptiei din Ministerul Public. In prezent, procurorul Dobocan are post in structura PG, dar a fost detasat in functia de consilier al ministrului Macovei. Adica detine un as in plus fata de Santion.
Ipoteza Budusan
O varinata tinuta la mare secret, la MJ, ar fi cea legata de numele lui Ovidiu Budusan, procurorul prigonit de PSD, prin Joita Tanase, in 2001, pentru ca a instrumentat dosarul "Afise-Iliescu-Costea-Franta" (dosar penal ce se anunta a fi unul de mare coruptie daca CDR nu pierdea alegerile din 2000). Secretul MJ ar fi devoalat in septembrie, cand la CSM, avocatul Budusan si-ar putea depune, teleghidat, o cerere de reintrare in Magistratura. CSM nu ar avea nici un motiv sa o respinga, atata vreme cat a acceptat, in 2005, reintrarea in Magistratura a avocatului Sofica Dumitrascu, judecatoarea care l-a eliberat recent pe Hayssam. In doar cateva zile, dupa ce-si va fi reocupat postul de procuror in cadrul Parchetului General, Budusan ar putea fi propus rapid de Macovei, la CSM si la Cotroceni, pentru sefia Ministerului Public. Si Ovidiu Budusan are un as extrem de interesant in maneca. La instanta suprema, in 2001-2002, cand Budusan a castigat procesul cu ministeriatul Tanase Joita, care l-a exclus din Magistratura, fostul procuror ostracizat politic l-a avut ca avocat pe actualul ministru Monica Macovei. Insa discreta prietenie dintre Budusan si Macovei nu cantareste prea mult in fata lui Traian Basescu.
Pista Deliorga
In anturajele discrete ale unor membri CSM se vorbeste de un "salt calitativ", profesional si politic, in cariera vicepresedintelui inaltului for, procurorul Cristian Deliorga, seful Parchetului Judetean Constanta. Intrat in gratiile unor politicieni PD, neintrat in colimatorul ministrului Macovei, Cristian Deliorga pare sa fie simpatizat de presedintele Basescu si considerat in mediul de la Cotroceni drept un profesionist, cu experienta, care ar fi capabil sa impace si capra, si varza. Asta, intrucat acest magistrat constantean are varsta procurorilor unsi cu toate alifiile politice, pentru a face fata cerintelor UE, dar si celor interne.
O varianta si mai subtila ar fi aceea a pregatirii unor candidaturi-surpriza, selectate de la Parchetul Judetean Constanta (de sex feminin) sau dintr-un Parchet de Curte de Apel din Ardeal (un tanar procuror ce ar putea fi agreat de juristul Emil Boc si de avocatul parlamentar Daniel Buda). Voci din PG sustin ca actualul sef interimar la MP, Marcel Sampetru, un obscur procuror militar din Ploiesti adus la PG de parlamentarul PSD Gabriel Oprea, si-ar putea mentine functia de adjunct al procurorului general al Romaniei, gratie relatiilor de stransa pritenie pe care acesta le are cu Eugen Badalan, general MApN cu mare "trecere CSAT" la Basescu.