Se poate spune ca prin acuzele aduse nimic nu s-a schimbat sub soare. Aici este insa marea problema, dand dimensiunea gravitatii situatiei. Ca nu s-a schimbat nimic semnificativ, salariul minim pe economie devenind un instrument pur administrativ si un excelent vehicul electoral pentru partidele ce au dorit sa acceada la putere.
S-ar putea spune, ca sa citam din tezele guvernamentale, ca acest salariu minim, de 370 de lei pe luna, reflecta fidel raportul de corelare dintre productivitatea muncii si necesarul de consum regasit in celebrul si contestatul cos minim de produse. Mergand pe aceeasi linie, orice abatere de la acest raport ar conduce automat la derapaje inflationiste, asa cum ne-au avertizat anual reprezentantii Fondului Monetar International sau ai Bancii Mondiale. Nimic de contestat in aceasta privinta daca aceste corelatii s-ar verifica, cu adevarat, in practica. Categoric lucru, salariul minim nu reprezinta, in realitate, asa cum mai mentionam, decat un produs pur administrativ fara nici o legatura cu realitatea. In primul rand el nu raspunde nici macar cerintelor definitiei adoptate de Organizatia Mondiala a Muncii. Potrivit acestui organism, unde Romania este parte, salariul minim este salariul considerat ca suficient pentru satisfacerea necesitatilor vitale de alimente, imbracaminte, educatie ale salariatilor tinand cont de dezvoltarea economica si culturala a fiecarei tari. Si, in acest caz, nu mai are rost sa facem comparatie cu niveluri de salarizare din UE, unde ocupam locul codas, atat timp cat cosul minim de consum, asa cum a fost el calculat, este mai "scump" decat retributia garantata. In acest caz executivul nu ar trebui sa aiba nici o replica pentru ca va fi contrazis de propriile date. De pilda, cosul minim lunar de consum pe o persoana este evaluat la 580 RON. Tragem de aici concluzia ca peste 60 la suta din salariati, cu 370 de lei, nu-si asigura nivelul minim al subzistentei fiind transformati intr-o masa de asistati sociali. Si aici este marea problema agravata, intr-adevar, de ritmul lent de crestere a productivitatii si competitivitatii muncii, demonstrand, practic, efectele asa-zisei restructurari. Practic, sa nu ne ascundem dupa degete, pregatim integrarea in UE cu o economie de subzistenta in care sectorul privat este cu "apa la nas". Si acesta este doar inceputul. Cu un astfel de nivel de retribuire, "capsuniada", munca in strainatate, se va generaliza ca forma de... protectie sociala. Autoprotectie sociala, mai exact. O forma periculoasa care va permite pierderea fortei de munca bine calificata, cu mare cautare in tarile UE si nu numai. Si atunci sa vedem cine isi va permite sa plateasca aceste costuri. In rest, cum spuneam, sindicalistii ies in strada. Au mai iesit, iar problemele au ramas aceleasi. Parca fara sanse de rezolvare.
Despre autor:
Sursa: Curierul National
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Copilul îți spune nu mă iubești: ce înseamnă cu adevărat și cum răspunzi ca...
Sursa: garbo.ro
-
Mihai Morar, mesaj emoționant la 20 de ani de căsnicie. Imagini rare de la...
Sursa: kudika.ro