Un frumos reportaj semnat Marta D. Radulescu despre Insula Fortareata (traducerea cuvintelor ""Ada Kale"" din limba turca).

Se afla la aproximativ 3 km in aval de Orsova si avea o dimensiune de circa 1,7 km lungime si circa 500 m latime. Insula de pe Dunare a fost scufundata o data cu construirea hidrocentralei Portile de Fier. Dezvaluirea unei lumi ce acum nu mai exista.
""O, Ada-Kaleh! Insula cu nume ciudat si incantator, cine m-a pus sa te vizitez! Iata-ma mai saraca in iluzii! Din frumoasa Orsova, un antedeluvian vapor cu palete ma poarta pe apele Istrului batran. Excursionistii fotografiaza, fotografiaza (...). Inofensiv vitiu izvorat din vechea iluzie umana. Dar intre douazeci-treizeci de poze am ajuns. Vaporul face un ocol, o ia cu botul, iar la deal pe langa ruini rosii de primitive fortificatii, napadite de buruieni, si ancoreaza la un ponton si mai primitiv inca.
Desculta semintie a lazaronilor turci, cu aspect de tiganusi, ne si ia in primire, sa ne piloteze pe unica strada a faimoasei insule.
TURCII. Aceasta-i Ada-Kaleh?! Ce saracie banala! Ce aspect de balci calic, cu dughene insiruite, etaland stereotip tutun, rahat, margele si tigaretea€¦ Turci in costume nu prea se vad. Nici cadane misterios infofolitea€¦ Fesuri nu poarta decat vizitatorii, musulmanii de opereta, iar salavari nimeni.
A, ba nu! Am gasit un pui de turc si l-am confiscat. (...).
Ciceronele meu de treisprezece ani e descult, slabut si ars de soare. El are fesul rosu, parul cret si ochii albastri. Rade cu gura plina de dinti albi si-mi spune:
«Aici fabrica de rahat. Aici fabrica de tutun. Aici iar fabrica de rahat. Aici iar fabrica de tutun. Aici»a€¦ si asa mai departe, pana ce sirul maghernitelor s-a ispravit.
Ajungem la o magazie darapanata. «Aici a fost cazarma.» «Asta trebuie sa fie cazarma cea noua», zic eu, aratand o casa mai mare, strabatuta de un gang racoros.
«Nu. Asta moschee.» Gandul meu se duce spre Sfanta Sofia.
Moscheia. Inima imi bate de curiozitate sa vad moscheia. Urcam o scara de piatra cu miros de lepra, ca la un hotel de provincie. Portarul e un cersetor cretin, cu un glas ca din butoi, care ne cere pomana pe turceste. La capatul scarii o terasa in plin aer, iar in stanga o use, cu doua canaturi. Intrarea in moscheie. E o sala goala, zugravita modern si sobru. Mobila - iok sau aproape. Pe jos un imens covor uzat. Patru sute
cincizeci de metri patrati, ne explica paznicul. «A vrut sa-l cumpere un lord cu trei milioane.»
Vizitatorii il admira cu religiozitate. Mobilierul e aproape absent: in fund pe o lavita se vede un sirag de sfesnice de alama, iar la dreapta o pendula moderna, care la ora unu arata trei si jumatate. «E ora musulmana, pentru rugaciune», explica paznicul. (...)
POEZIA. O intreprida si bruneta vizitatoare, numai cu sandale pe picioarele goale, se descalta grabnic si alearga pe covorul moale. Vai ce colectie de bataturi! E cel mai minunat lucru din toata moscheia. Ochii musulmanului o urmaresc cu admiratie.
Ada-Kaleh are si o gradina publica. Am vazut-o si pe aceea. Si strandula€¦ dar sa ne oprim cu discretie. Unde esti autorule al Noptilor la Ada-Kaleh? Unde le-ai petrecut si cum? In ce fumerie de opium le-ai visat?
Poezie, poezie a numelor cu ciudate rezonante... Viteazul meu turculet, cu ochi de peruzele si cu unghiile in doliu, cheama pe barcagiul scapat din piramidele Egiptului sa ma treaca, tuciuriu Charon, pe celalalt tarm. Aici am lasat umbra iluziilor mele sa se plimbe prin «parc», in noptile cu luna, latrate de caini si basicate de tantari.(...)""

Un mic Gibraltar

Citeste si:

A fost odata, in mijlocul Dunarii, o insula in forma de stea: Ada-Kaleh. Pentru ea s-au batut secole de-a randul Imperiul Austro-Ungar si cel Otoman. Caci cine stapanea Ada-Kaleh, ""un mic Gibraltar"", cum l-au botezat istoricii, controla circulatia pe fluviu si pe uscat in zona. Legendele despre Ada-Kaleh pornesc din vremurile argonautilor. Pana si Hercule ar fi incercat, candva, sa o cucereasca. Grecii au botezat-o Cotinusa - adica pamantul maslinilor salbatici. In descrierile lui Herodot apare cu numele Cyraunis. Cat a fost sub dominatia austro-ungara s-a numit Carolina. Dupa primul razboi mondial, in urma unui referendum, insula cu populatie musulmana a trecut la Romania.

""Doua scandaluri succesive cu privire la oribilul trafic de stupefiante au alarmat in ultimul timp opinia publica. S-a descoperit, deodata, la bordul aceluiasi vapor francez, ce aducea posta din apropiatul Orient, doua stocuri de opium importat clandestin: primul de 150, al doilea de 250 kilograme. Era atat cat deabia puteau duce opt oameni voinici. Treaca mearga cand cateva grame de «zapada» sau de heroina se ascund in sapunul de barbierit, scobit cu ingrijire; sau in tocurile pantofilor unei spalatorese chineze. (...) Acestea-s lucruri obisnuite, ce se vad cel putin o data pe saptamana la: Rotterdam, Anvers, Marsillia, Melbourne, New-York, Port-Said sau Colombo."" -
Realitatea Ilustrata, 17 august 1933)