Senatorul PNL Adrian Cioroianu a acordat, in exclusivitate, un interviu cotidianului "Cronica Romana". In interviu, istoricul liberal vorbeste despre importanta deconspirarii dosarelor si pericolul transformarii desecretizarii intr-o "vanatoare de vrajitoare", despre socul pe care l-a avut cand a aflat ca Mona Musca a colaborat cu Securitatea si efectul pe care aceasta colaborare il va avea asupra PNL, despre definirea "politiei politice" si diferenta dintre dosarele de retea si cele de urmarire.

- Decizia CSAT de a desecretiza dosarele politicienilor a tensionat scena politica romaneasca. La 16 ani de la Revolutie, este tardiva deconspirarea celor care au colaborat cu Securitatea?
- Deconspirarea vine poate tarziu, dar nu e tardiva. Nu e un paradox ce spun; se aplica vechea vorba "mai bine mai tarziu decat niciodata". In istoria tuturor popoarelor se verifica faptul ca problemele unei epoci, daca nu sunt solutionate la timp, revin obsesiv asupra prezentului. Asa e si la noi, acum: trecutul (dosare, Securitate, informatori etc.) este ca o rana care, tocmai pentru ca nu a fost tratata in primii ani dupa 1990, acum este mai dezagreabila, mai urat mirositoare si mai grava.

- S-a spus ca desecretizarea dosarelor a declansat o „vanatoare de vrajitoare". Credeti ca avem de-a face cu o desecretizare selectiva?
Daca e serios facuta, nu trebuie sa fie selectiva. Am convingerea ca fosti informatori sunt in toate partidele si in toate straturile societatii. Nu e cazul sa impartim anateme, pentru ca putini dintre noi au fost eroi sub comunism. Dar e cazul sa spunem, zi de zi, cate o farama din acel adevar care a fost trecutul nostru recent. Vom pierde noi toti, ca societate, daca dam impresia unei "vanatori de vrajitoare". Vrajitoarele trebuie sa ramana in basme, iar vanatorii la AGVPS! Noi nu avem nevoie decat de o confruntare onesta cu propriul nostru trecut. Chiar si in ceasul al 12-lea, cred ca ar fi bine ca fostii colaboratori sa marturiseasca – si pe trei sferturi deja culpa lor va fi iertata.

- Are cineva interesul sa intretina artificial atentia asupra acestui subiect?
Da, probabil ca unii sunt mai interesati decat altii. Fie in zona politicului, fie in zona "serviciilor", fie peste tot. Pot si eu sa banuiesc, ca oricare, dar nu am raspunsul. De retinut ca in SRI-ul actual s-au mai schimbat generatiile, au aparut alte prioritati. Nu mai au nici un interes in conspirarea colaboratorilor de acum 30-40 de ani. Eu chiar cred ca actualul SRI
are tot mai putine lucruri in comun cu fosta Securitate.

- Cum comentati recentele dezvaluiri privind colaborarea cu Securitatea a unor oameni politici foarte cunoscuti?
Cazurile sunt spectaculoase tocmai pentru ca politicienii sunt printre oamenii cei mai vizibili dintr-o societate – ca si jurnalistii. Dar cred ca nu am vazut decat varful icebergului. Mi-e si teama ce va fi cand se vor verifica dosarele preotilor, ale intelectualilor sau ale sportivilor din ultimele decenii. Asadar, e o poveste cu "va urma".

- Ati lucrat cu Mona Musca la proiectul Legii Lustratiei. Cum ati primit vestea colaborarii acesteia cu Securitatea?
Vestea m-a socat. Auzisem zvonuri privind-o pe Mona Musca prin septembrie anul trecut, dar am crezut ca sunt barfe si rautati. Am fost foarte apropiat de d-na Musca si am lucrat foarte bine cu dansa – de-asta nu inteleg cum a putut gresi astfel, pentru ca, la popularitatea pe care o avea, oricand (in anii din urma) putea face o marturisire si lumea ar fi iertat-o sigur. Ramane de vazut si cum va reactiona acum omul obisnuit, cel care nu e interesat de lustratie, de CNSAS etc. S-ar putea ca, tot vazand cum multi din elita intelectuala sau politica "dau" in Mona Musca si o critica, unii oameni sa treaca instinctiv de partea ei.

- Colaborarea Monei Musca cu Securitatea este o lovitura pentru intregul partid sau ii afecteaza, mai degraba, pe "disidentii" din PNL?
Cred ca PNL-ul in ansamblu e afectat. Cei care se iluzioneaza sa spere altceva gresesc. PNL nu are decat o sansa – sa continue in ideea "reformei morale" pe care a promis-o. Mai mult, cred ca si Alianta D.A., in ansamblu, e afectata, ca si clasa politica in general – pentru ca figura Monei trecea dincolo de granitele unui partid.

- Emil Boc a declarat luni ca PD va propune redefinirea activitatii de politie politica in sensul ca "orice persoana care a avut un angajament semnat cu securitatea si a dat o nota informativa a facut politie politica". Sustineti demersul colegilor democrati?
Din pacate, sintagma "politie politica" a fost introdusa in discutie, cu ani in urma, tocmai pentru a complica lucrurile. Dintr-o singura institutie s-au inventat doua "creaturi": de-o parte "politia politica", de alta parte restul Securitatii. In Securitate existau si ofiteri care se ocupau cu apararea secretelor industriale, care pandeau agentii KGB, iredentistii maghiari, studenti straini etc. Dar erau o minoritate si, oricum, granitele intre sarcini nu erau trasate farmaceutic. In rest – si chiar si cei de mai sus, dealtfel –, Securitatea facea politie politica prin faptul ca ne veghea pe toti pentru a nu pune in pericol sau a contesta regimul comunist. Securitatea nu facea, ci era politie politica.

- Vestita lista a celor 29 de dosare ajunse la CNSAS aparuta in presa face diferenta intre politicienii cu dosar de retea si cei cu dosar de urmarire. Care este diferenta dintre un dosar de retea si unul de urmarire?
Dosarele de retea si dosarele de urmarire sunt deseori inrudite. Cel "de retea" era dosarul prin care un ofiter, care era centrul unei retele, isi verifica informatorii si colaboratorii. Fiecare informator era, la randul sau, urmarit de altii. Astfel se ajunge in situatia teribila ca multi dintre cei care acum se bat cu pumnul in piept ca au dosare de urmariti sa fi fost si ei, de fapt, prinsi intr-o retea de informatori. Se poate spune ca Securitatea lucra temeinic, isi verifica periodic sursele – astfel incat "turnatorii" erau, si ei, "turnati" de altii, si tot asa. Fiecare retea era o spirala alcatuita din mai multe cercuri "vicioase".