"Albirea" averilor si integrarea biografiilor

Pana la alegerile generale de la sfarsitul lui 2004, perspectiva integrarii Romaniei in Uniunea Europeana devenise certa, dar rapoartele de monitorizare ale Bruxelles-ului continuau sa fie severe. Problema principala era lentoarea cu care Bucurestiul isi indeplinea angajamentele. In discutiile cu expertii Comisiei Europene se constatau ramanerile in urma din diverse domenii, reprezentantii statului roman promiteau ca le vor recupera, se stabileau si termene, care erau apoi sistematic incalcate.
Altfel spus, guvernarea PSD continua politica "dublului standard", pe care ne-o reaminteam atat de bine din perioada comunista: un limbaj pentru exterior, in relatiile internationale, si un comportament diferit in interior, acasa. S-au facut atunci - e adevarat - progrese importante, ele nu trebuie negate, dar "partidul-stat" (cum i se spunea) dadea mereu impresia ca, in paralel cu agenda publica a dezvoltarii si a integrarii euro-atlantice, nu inceteaza sa-si urmareasca mai vechile strategii proprii de imbogatire. Scop "nobil", pentru a carui atingere s-a constituit "sistemul ticalosit" (alta expresie cunoscuta): conglomeratul de retele de putere si de influenta, centrale si locale, bazate pe relatiile perpetuate dupa dezmembrarea "aparatului" comunist.
Atare peisaj se cuvine completat cu evolutiile reale si consistente ale tarii: cu toate abuzurile care au amanat liberalizarea societatii romanesti la inceputul anilor '90, noul sistem politic s-a consolidat si a devenit o "democratie functionala", iar in economie au aparut si au crescut si zone sanatoase, din ce in ce mai extinse.
Si au venit alegerile din 2004, o noua rotatie la guvernare, sporul de credibilitate al guvernarii liberal-democrate, iutirea reformelor si decizia Comisiei de la Bruxelles de a primi Romania la 1 ianuarie 2007, fara alte amanari care parusera foarte probabile. Ceea ce pentru "sistemul ticalosit" a declansat "starea de urgenta": in termenul dintr-o data foarte scurt de pana la intrarea in spatiul strict reglementat al Uniunii Europene, afacerile murdare trebuiau "curatate", iar averile - "albite". Inca mai erau urme de sters, dovezi de distrus. Foarte probabil (cele cateva cazuri notorii confirma), au inceput sa dispara - sa se "volatilizeze" - farseurii care au servit de paravane pentru privatizarea frauduloasa a economiei de stat, buna parte dintre marii evazionisti fiscali, dintre ofiterii serviciilor secrete care s-au ocupat cu acumularea de capitaluri pentru ei si pentru altii, spionii internationali activi la noi, capii si intermediarii retelelor de crima organizata care au facut in si prin Romania trafic cu petrol, cu tigari, cu "carne vie" (sinistra expresie folosita in limbajul birocratic pentru prostitutie si sclavie). O veritabila cursa contra cronometru, cu puzderie de castigatori si cu cativa perdanti care, impleticindu-se pe ultimii metri, sunt prinsi din urma si cad prada noului sistem legalist.
Multe dintre crizele si scandalurile publice din 2005-2006 s-au datorat acestei "stari de urgenta". Curtea Constitutionala si Consiliul Superior al Magistraturii au franat cat au putut curatarea sistemului de justitie, mentinand active macar o parte din retelele de influenta din tribunale, vitale acum, cand e nevoie de pronuntari urgente pentru "albirea" averilor si de protectie pentru inculpatii cazuti in plasa. S-au transferat iute si degraba proprietati pe numele rudelor ori - dimpotriva - au fost preluate de la acelea prin mostenire si prin alte forme de cesiune. Ici-colo - cate un rateu, cate o "matusa Tamara", dar... viata merge inainte. Tribunalele vor mai avea destule lucruri incalcite de descalcit in anii care vin, insa cine-si poate inchipui ca va ajunge in fata instantelor toata mareea de potlogarii acumulate in peste un deceniu si jumatate de "tranzitie" de la statul comunist la Romania membra a Uniunii Europene?
Una dintre ultimele probleme de rezolvat era aceea a biografiilor patate. Doar trebuie si ele sa se integreze in Uniune, nu-i asa?! Dosarele fostei Securitati si alte documente purtatoare de culpe morale ramasesera pana de curand practic ascunse. Persoanele care le-au avut sub cheie si cele care le-au putut influenta soarta le-au folosit cand a fost cazul, in culisele vietii publice sau prin intermediul presei, si intre timp vor fi lucrat si la "albirea" arhivelor, pe ici, pe colo, prin partile esentiale. Acum, dupa ce biografiile "ticalosite" vor fi fost "curatate", a batut ceasul "transparentizarii": milioane de dosare sunt predate pentru consultare libera, sefii serviciilor secrete se pot retrage si opiniei publice le sunt dezvaluiti informatorii marunti de dinainte de 1989 care au facut cariere politice si mediatice in ultimii 16 ani. Furtuna mare, prevestitoare de... cer senin, caci va trece repede.
Dupa care, cu biografiile ei cu tot, tara se va integra linistita in Uniunea Europeana, acolo unde ii este locul, si toate aceste povesti murdare se vor uita. Ca in pilda cu miliardarul american care-si poate justifica fiecare cent din avere, numai sa nu-l intrebi de primul milion...

---

Despre autor: