Rodia este un fruct exotic care se foloseste adesea in prepararea unor cocteiluri mediteraneene. Pe langa proprietati culinare, rodia mai este inzestrata si cu virtuti terapeutice si afrodiziace.

Rodia este cultivata din timpuri stravechi in Asia occidentala si Africa de Nord. Are forma asemanatoare unei portocale si o coaja dura si rezistenta de culoare rosie. Pulpa gelatinoasa a rodiei este formata dintr-o multitudine de boabe rosii care au un gust dulce-acrisor. Din boabele de rodie se extrage un suc care este des folosit de cei care vor sa piarda in greutate. Hippocrate recomanda consumarea sucului de rodie pentru combaterea febrei sau a tusei puternice, dar si pentru a intari organismul impotriva bolilor.
RASPANDIRE. Principalele tari producatoare de rodii sunt Israelul, Libanul, Egiptul, Tunisia, Spania si Italia. Rodia este un element foarte important in bucataria libaneza, iraniana, turceasca, greceasca si indiana. Este folosita mai ales in prepararea sorbeturilor sau a diferitelor cocteiluri. In bucataria libaneza, sucul de rodie este folosit pentru a conferi o usoara aciditate mancarurilor sarate. In nordul Indiei, boabele de rodie sunt uscate si folosite ca mirodenie in mancarurile vegetariene. Turcii folosesc sucul de rodie ca dressing pentru salate si ca topping pentru inghetata. Tot turcii consuma suc de rodie cu paine prajita la micul dejun. De multe ori, ei il combina cu iaurt sau il beau pur si simplu. In Grecia, o cina traditionala de Craciun contine neaparat rodii. Nici de la nuntile grecesti nu lipseste acest fruct, el fiind un simbol al abundentei si al fertilitatii. In Romania, un kilogram de rodii costa in jur de 12 RON.
SIMBOL. Boabele de rodie au proprietati afrodiziace. Mitologia greaca spune ca primul rodier a fost plantat de Afrodita, zeita dragostei si a frumusetii, iar Hades, zeul Infernului, l-a oferit frumoasei Persefona pentru a o cuceri. Si Biblia face referire de nenumarate ori la acest fruct cultivat de mii de ani in Orientul Apropiat.

MARTINI