Ca sa ridice steagul oranj pe catargul Presedintiei, dl Traian Basescu a trebuit sa-si biruie adversarii prin felurite siretlicuri si prin neostoita tranta verbala. Intai de toate, pe cei parelnic stransi dimprejurul trandafirului singuratic sadit de Petre Roman, iar mai apoi pe ceilalti, rasfirati din trunchiul fesenist in taberele oponente. De teama trimiterii la ""mititica"", dar si din lipsa alternativelor, candidatul Aliantei, devenita intre timp o ""coalitie monstruoasa"", a riscat totul si a castigat totul. Succesul sau aproape nescontat s-a datorat nu atat talentului histrion "" demagogic cu care a vrajit (de la ""vrajeala""!) momentan electoratul de la noi, cat gafelor aiuritoare ale pesedistilor. Provocator incorigibil si cu har incontestabil, fostul primar general s-a vazut infruntat in ambuscadele duminicale, propagate viclean in golurile de stiri radio-televizate, nu de alde Vanghelie si Ontanu, cum era firesc, ci de ditamai ministrii ori chiar de seful Cabinetului.
Aureolat de lupta de gherila purtata solitar cu guvernantii de la acea vreme, corupti si verosi (ca doar asta le e dintotdeauna fisa postului!), ""Marinelul"" a plusat mereu, convins ca pe piata vorbelor de duh portuar nu-l bate nimeni. Si cum poporul iubeste cu nesat scandalul, ""Comandantul""
i-a caftit zdravan pe dusmani si a dobandit faima de prim mardeias al clasei politice dambovitene. Faima suficienta ca sa-l transforme ulterior in ""jucator"", ""judecator"" si-n orice ii trece prin minte. Plictisit de scrobeala incremenita si falimentara a politicienilor de ""lemn"", norodul a tresarit pisicher si l-a primit cu bratele deschise pe guresul haiduc postdecembrist. Dosarul incropit in pripa electorala favoritului de conjunctura istorica nu i-a deranjat catusi de putin pe alegatori, astfel incat, la sfarsit de an 2004, a triumfat iarasi simtul de razbunare al multimii si nu cel de justitie. Disparitia dubioasa a ""Flotei"", mediatizata pana la satietate
de oficialii pesedisti, n-a clatinat deloc sinceritatea si credibilitatea cruciadei basesciene impotriva ticalosiei de partid si de stat. Acuzele penale erau vagi
si imprecise, niste chestii
complicate pe care le pricepeau anevoie juristii insisi, daramite plebea netoata. Pe de alta parte, furtul din banul colectiv nu starneste fandacsii justitiare pe aceste meleaguri, de patima in van, dupa ce ani de-a randul
statul si-a jefuit ""candid"" propriii cetateni. Ehe, daca ar fi ""ciordit"" de la vreun semen de-al lui, situatia se schimba radical! Asa, diversiunea orchestrata de regimul iliescist nu a fost luata in serios de careva. O diversiune in plus, adaugata atatora recente, numaa€™ buna de prostit gloata. O campanie menita sa-l discrediteze pe temutul si solticul cavaler al dreptatii, pornit sa decoreze imaginar Piata Victoria cu tepe vii! Pe ancestralul reflex de neincredere in autoritati s-a desavarsit, in cele din urma, izbanda inlocuitorului ""beteagului"" Stolojan, alinat, compensator si camaraderesc, cu lacrimi telenovelistice.
Greseala pare sa se repete din nou, acum, cand parlamentarii
vor sa completeze cazierul presedintial cu o inedita suspendare, dupa cea penala. Suspendarea din functie, strecurata dinspre agora parlamentara in dezbaterea publica in plina canicula va umfla insa zestrea
de simpatie a ""prietenului"" Americii, care, oricum, sta
indecent de bine in ""insomarele"" de opinie si amagire premeditata. Initiativa, aflata deocamdata in stadiul de intentie, e totusi o arma defensiva, de raspuns, a parlamentarilor, caci abilul Presedinte s-a ingrijit sa avertizeze natia, de pe scara avionului, ca alesii neamului submineaza interesul national. Asadar, constient ca ""boborul"" ii dispretuieste pe senatori si deputati, chiriasul de la Cotroceni a mutat primul, printr-un suav santaj de opereta, nu inainte de a-i destitui pe sefii de la Siguranta Patriei, banuiti de cardasie cu teroristul Omar, inventat in subteranele acelorasi servicii secrete. Pai, romanul tocmai d-aia l-a votat pe ""Matroz"", sa curete tara de hoti si de talhari si, hodoronc-tronc, vine Parlamentul otios (care, zice-se, ar fi si lustrabil!) sa-l azvarle peste bordul Constitutiei. Haida-de, o astfel de marsavie e prea de tot!, va rabufni cu naduf patriotic platitorul mioritic de taxe, nedeprins cu procedurile legale.
El, capul de locuitor, sedus de populismul sughitat al discursului cotrocenist, vietuieste cu iluzia ca presedintele Basescu se cazneste sa-i aduca in batatura un trai bun si cazemate americanesti si nu se sfieste sa-l razgaie candriu in crasmele estivale. Si cum bodega e templul supusilor Traianului, ideea suspendarii din functie e o alta eroare politica, un neasteptat colac de salvare aruncat ""Iepurasului"", incoltit, cam devreme, de-o singuratate rau prevestitoare.