De la Orgoliu la Poarta Sarutului

varste a artistului. De la operele din timpul scolii, gen Ecorseul sau Orgoliu, si pana la Coloana fara Sfarsit, Masa Tacerii sau Poarta Sarutului i-au trebuit artistului 58 de ani.
Aceste din urma lucrari sunt, de altfel, si catalogate drept opera matura a lui Brancusi - lucrari pe care le-a realizat intre 1911 si 1956.
Complexul Arhitectural de la Targu Jiu (1935) este opera sa principala, conceputa ca un omagiu adus eroilor cazuti in Primul Razboi Mondial. Initial, proiectul cuprindea doar doua lucrari: Coloana recunostintei fara de Sfarsit si Portalul de piatra, care urma sa fie poarta principala a gradinii publice din Tg. Jiu. Un al doilea proiect prevedea amplasarea Portii Sarutului la 15 metri de strada, dar Brancusi hotaraste sa ridice Poarta Sarutului in interiorul gradinii, in locul unde se gaseste astazi.
Poarta Sarutului - ideea unei astfel de porti l-a urmarit perseverent pe Brancusi inca din anii 1908, cand a cioplit prima versiune a Sarutului. Stalpii sprijina un lintou monumental pe care se desfasoara jur imprejur motivul Sarutului, ideograma prefacandu-se intr-un simbol decorativ pe care artistul il repeta de saisprezece ori frontal si de patru ori pe partile laterale ale antablamentului.

Simplitatea pamantului, la Brancusi acasa
Nu departe de orasul Targu Jiu, in satul Hobita, comuna Pestisani, se afla casa in care s-a nascut sculptorul Constantin Brancusi. Chiar daca nimic din ceea ce vizitatorii pot vedea in cele trei camarute nu dateaza din vremea lui, este imposibil sa nu fii cuprins de o sfiala respectuoasa in fata scaunelelor de lemn, a ulcioarelor de lut, a scoartelor de pe pereti, numai la gandul ca din acest "fund de lume" a putut iasa un asa roman...
In schimb, casa de la Hobita, devenita memoriala in urma cu 36 de ani, dispune de o colectie de fotografii, albume, documente, carti si scrisori care reflecta momente din viata si activitatea lui Constantin Brancusi, iar ghidul, Doina Pana, reface pas cu pas lumea de demult. Prima incapere este camera de locuit, unde dormeau toti cei sapte copii, dimpreuna cu parintii. Un pat de scanduri, lada de zestre, dulapul cu motivul soarelui si soba fara usita, o icoana si o candela. Nimic mai mult. A doua camera este bucataria, unde vezi vatra, ceaunul, testul si corlata, dar si razboiul de tesut.

---

Despre autor: