Apar primele "devieri nationaliste" si abateri

In vara lui 1945, ministrul comunist al Justitiei, Lucretiu Patrascanu, a sustinut ""in inima Transilvaniei"" - la Cluj (sala Colegiului Academic) si Sibiu (Teatrul Municipal) - discursuri care l-au consacrat in istoriografia comunista din ultimele trei decenii ale regimului ca dusman al sovieticilor si nationalist. Cuvantarile din vara lui 1945
Cum incepusera ""devierile nationaliste"" ale lui Patrascanu? Acuza este importanta si ea trebuie contextualizata deopotriva in ""problema Transilvaniei"", dupa cel de-al doilea razboi mondial, si in importanta pe care i-o acorda Stalin, care se considera un expert in problemele nationalitatilor. CLUJ, 1945. Prima manifestare taxata ca nationalista a fost discursul din vara lui 1945 tinut la Cluj. In sala Colegiului Academic, in 13 iunie, ministrul Justitiei in Guvernul Groza se adreseaza unui auditoriu alcatuit din intelectuali, printr-un discurs construit dupa toate regulile retoricii, astfel: ""Tovarasi, prieteni, doamnelor si domnilor, timp de opt zile am vizitat Ardealul de Nord"". Inainte de a pleca, a tinut ca la Cluj (""in inima Transilvaniei"") sa expuna observatiile si concluziile calatoriei. Se afla in Ardeal - subliniaza el - ""ca trimis al Guvernului pentru a strange legaturile intre acest colt de tara si Romania, intre Guvern si Ardeal"". Se angajeaza, in fata auditoriului, sa spuna adevarul ""fara nici o rezerva"", pentru ca ""numai asa vom putea rezolva problemele noastre generale si problemele noastre locale"". STAREA DE FAPT. Printre constatarile expuse de Patrascanu, cea dintai se refera la ""o stare de spirit plina de neliniste si nesiguranta"" in Ardealul de Nord, ""o rezerva dusa pana la adversitate fata de aparatul administrativ si fata de Statul roman, intr-o parte a populatiei maghiare si in special in secuime"". A observat chiar ""rezerve din partea populatiei romanesti fata de Guvernul Groza"". ""Sunt dator - accentueaza el - sa spun aceste lucruri si ca ministru si ca comunist"" (sic!). In numele guvernului din care face parte afirma ""definitiva incadrare a Ardealului de Nord intre granitele statului roman"". Zvonurile ca Transilvania ""va deveni stat autonom"" ori ""de incadrare a Ardealului de Nord intr-un stat sovietic federativ"" le considera o ""opera direct criminala"". Argumenteaza cu ""vointa ferma si generoasa a Guvernului Sovietic de a reda Romaniei Ardealul de Nord"", drept care aduce salutul si multumirea sa Statului Sovietic si Armatei Rosii. ""REFORMA JUSTITIEI"" anuntata atunci e, ca si acum, prilej de nelinisti. Pentru a nu mai repeta vechile stari de lucruri, declara ca are in vedere reforma justitiei si operatia de epurare a aparatului functionaresc la toate departamentele. Sute de ani, populatia romaneasca si cea maghiara ""au fost framantate de curente sovine, exploatate, nu o singura data, de minoritati profitoare"". Datoria guvernului actual este sa combata sovinismul, ""nu numai partidul comunist, dar intreg Guvernul, inclusiv partidul liberal si cel national-taranesc, reprezentate in formatia guvernamentala de astazi, imbratiseaza acest punct de vedere si incearca prin toate mijloacele sa transforme prietenia romano-maghiara in realitate"". Patrascanu mai relateaza auditoriului ca in regiunea secuiasca nu a gasit steagul tricolor romanesc care trebuia sa fie insotit de steagul rosu sovietic. Intr-un oras transilvan a fost intampinat doar cu imnul sovietic. Se declara a nu fi de acord cu cei care arboreaza doar steagul sovietic, faptul fiind un ""mijloc de atatare la sovinism"" si combatut de insusi A. I. Vasinski. O alta observatie a lui Lucretiu Patrascanu trebuie, de asemenea, sa-i fi nemultumit mult pe comunistii maghiari. Referindu-se la crimele savarsite asupra populatiei romane sub regimul horthist, Patrascanu afirma ca ""s-a nascut impresia ca exista o stare de complicitate intre organele nou create si elementele vinovate ale trecutului regim maghiar"". Aceasta, deoarece ""pe strazile Clujului si ale Oradei se plimba nestingherite acele elemente care, instrumente ale regimului trecut, au pe constiinta crime si faradelegi comise impotriva romanilor"". In judetul Trei Scaune, unde s-au comis cele mai multe asemenea crime, au fost condamnati doar trei faptasi, in decursul a trei luni. Va ajunge la Bucuresti - promite ministrul Justitiei - si va forma, pentru indreptarea starii constatate, un tribunal al poporului la Cluj. LIMBA OFICIALA. Problemei limbii oficiale in statul roman ii este, de asemenea, consacrata o buna parte a discursului. Limba oficiala in statul roman este limba romana, spune raspicat Patrascanu. Populatia maghiara poate folosi in contactul direct cu administratia - petitii, reclamatii, marturii in fata justi- tiei - limba maghiara, pentru aceasta fiind necesara infiintarea in instantele de judecata a unui corp de traducatori-jurati. Cererea ce i-a fost facuta insa in tinuturile secuiesti - dosarele si sentintele din institutiile justitiei sa fie formulate in limba maghiara - nu este cu putinta. ""Nu ne gandim sa romanizam maghiarimea pe cai ocolite - afirma oratorul - dar legile statului sint unice si in mod unic si uniform trebuie aplicate."" Alte chestiuni care trebuie sa fi displacut multora, in contextul in care inca era considerata incerta apartenenta Transilvaniei la granitele Romaniei, sunt atinse in discursul lui Patrascanu. Bunaoara, ministrul Justitiei se pronunta pentru refuzul dreptului de sedere in Ardealul de Nord a ""elementelor sovine, venite dupa 1940 in sprijinul lui Horthy"". ""De frica teroarei pe care acestia o exercita"", unii romani se gandesc sa-si paraseasca ei locurile de bastina. SIBIU, 1945. A doua zi, la Teatrul municipal din Sibiu, Patrascanu a sustinut conferinta ""Ideea nationala si democratica"", un discurs care exceleaza in logica expunerii, claritatea ideilor si remarcabila frazare.

---

Despre autor: