Un fel de bardo

Drumul meu catre lumea de dincolo, oricum ar fi ea, este baricadat cu carti. Pentru ca ingenium-ul meu nu merge atat de adanc in temeiul lucrurilor, incat sa fi gasit eternitatea clipei, care m-ar salva din dezolanta lunecare inspre incertul ceasului ce vine, si o data cu el un intreg univers de posibilitati, ma vad constrans sa admit, ca fara sa fi pierit deja, sunt cu toate astea actorul unei experiente tranzitorii. Cu o talpa desprinzandu-se de un mal ce se surpa, cu cealalta pipaind, crispat, densitatea aerului, in nadejdea ca voi afla o temelie ce mi-ar putea adopta mersul, simt lunecand in spatele meu peretele moale al trecutului, ca o cetate precara spulberata de lilieci in zbor. Nu vad in stanga mea demoni fiorosi, ci texte familiare, nu ma incurajeaza de-a dreapta ingeri cu fete serafice, cat mai curand pagini insolite.
Cu toate ca, din cate pot pricepe si conform bunului simt ma scald in plina viata, starea mea de bardo este perpetua, ma vad angrenat fara voie intr-un pasaj catre acel dincolo al necititului tuturor cartilor lumii. Tunelul meu, scobit prin cristalul timpului, e mobilat doar cu carti, cele pe care le-am citit, cele pe care imi doresc sa le citesc, cele de-a caror existenta stiu, cele de care nu voi afla niciodata nimic, cele de care m-am atasat pueril, cele pe care le condamn cu vehementa, cele lasate de mine in urma, cele pe care visez sa le pot intrupa in limba mea. Iar pe deasupra mea, ca o trena de mireasa cereasca, cartea la care trudeste Dumnezeu de la inceputul timpurilor, pentru care mi-ar trebui ochi de heruvim ca s-o pot descifra. Naivitatea mea, analfabetismul conatural rudimentarei mele ipostaze istorice nu ma descurajeaza totusi, pentru ca fascinatia pe care mi-o provoaca acea carte, cu foile albe ca lumina increata si literele rosii ca sangele vietii, imi ogoaie jalea nestatorniciei pamantesti.

---

Despre autor: