O mana de oameni din Marginimea Sibiului a pus bazele turismului rural. La 400 de fumuri, cum se spune prin Ardeal, s-au nascut 32 de pensiuni turistice. O palma de loc, cu stradute inghesuite, insa cu case dichisite, incearca sa atraga atentia romanilor fascinati de paradisurile promovate agresiv prin agentii ""infometate"".

In Sibiel, ideea turismului rural s-a nascut in urma cu 35 de ani. Intr-o perioada marcata inca de prezenta lui Nicu Ceausescu, marginenii au indraznit sa viseze european. Si-au deschis usile caselor pentru turisti. Totul a pornit de la ideea infiintarii unui muzeu al icoanelor pe sticla. Acum, satucul are in medie 500 de turisti pe an, asta pentru ca sezonul turistic nu este foarte extins. El tine patru luni, din mai pana in august. Iarna, locul nu este foarte cautat, pentru ca turistii nu prea au alternative in ceea ce priveste activitatile de sezon.
SALVATORUL SIBIELULUI. Un batran preot cu trupul sfaramat de torturile din inchisorile comuniste este considerat eroul micii localitati din vecinatatea Sibiului. Parintele Zosima Oancea a reusit sa scoata satul din uitare si, cel mai important, din saracie. Ce-ar fi fost Sibielul fara el? Exemplul este la nici doi kilometri: Fantanele, un sat in moarte clinica. In 1965, cand ortodoxismul era soptit pe la colturi, Marginimea Sibiului a pus bazele unui muzeu al icoanelor pictate pe sticla.
TRUDA. De la donatiile timide ale ""sighienilor"" pana la schimbul de tablouri cu alte zone ale tarii, oamenii au inceput sa prinda gustul lucrului bine facut. Nici macar apropierea lui Nicu Ceausescu, aflat in acea vreme la Sibiu, nu i-a oprit pe margineni sa deschida portile unei oaze a credintei. Preotul Oancea trebuia sa mearga destul de des la Bucuresti, pentru ca avea nevoie de mii de aprobari. ""L-am intrebat cum de reuseste sa le obtina, mai ales ca a zacut in inchisorile comuniste mai bine de 15 ani. Mi-a raspuns ca a explicat autoritatilor ca va deschide un muzeu in care oamenii sa isi expuna obiecte traditionale"", povesteste custodele muzeului, Valerica Nitescu. L-am intrebat atunci ce se facea daca veneau sa verifice? ""Pai nu sunt icoanele cele mai des intalnite obiecte din casa taranului?""
GAZDE PRIMITOARE. Indata ce si-au dat seama ca pentru a putea intretine un muzeu aveau nevoie si de locuri de cazare pentru eventualii turisti, ""sighienii"" au inceput sa isi pregateasca odaile de oaspeti si mai ales sa se gandeasca la strategii de atractie. Asa au aparut gazdele. Acestea isi intampinau musafirii la intrarea in sat imbracati in vesminte traditionale. In semn de onoare fata de noii veniti, satenii isi asteptau oaspetii calare. La fel fac si astazi. Diferenta o face insa internetul care promoveaza pensiunile din Sibiel. Mai la tot pasul dai de firme inramate in margarete. Fiecare dintre ele fiind semnul calitatii. Fara sprijinul autoritatilor, satenii din Sibiel au dezvoltat o industrie in adevaratul sens al cuvantului. Au agentii care ii promoveaza, clienti fidelizati si, mai ales, mancare ardeleneasca. ""Din pacate, oaspetii nostri vin la Sibiel numai pentru odihna. Asta pentru ca in zona nu prea ai unde sa mergi. Paltinisul nu mai este ce era, iar Ocnele Sibiului, la fel"", explica Nicoleta Muntean, proprietara unei pensiuni din margi-nime.

Opulenta vs saracie

Citeste si:

La doi kilometri de Sibiel se gaseste Cacova. Cel mai pitoresc sat din Marginimea Sibiului se lupta cu singuratatea. Cacova sau Fantanelele, cum ii spun cei mai fuduli, este mostenitoarea unei biserici monument, construita in stanca de cateva sute de ani.

RECONSTITUIRE. Asa arata, chiar si acum 50 de ani, o casa taraneasca din Marginimea Sibiului