Pastrez nostalgia unei dimineti de mai in care am fost trezita brusc din somn si din dreptul ferestrei am admirat zgomotul unei manastiri pregatite de inca o zi. Manastirea Cocos m-a primit cu bratele deschise. Era frumos, ciresii se rusinasera de atata rod si o pace launtrica intensa ma coplesise. N-am lasat cotlon nescotocit. Am cunoscut multe vaci la viata mea, insa in suflet mi-a ramas Lustra, vacuta care m-a lasat sa o mulg de parca ma stia dintotdeauna. MINUNE. Era calma si linistita, astepta mulsul de pranz. Abia fatase si sanatatea ei nu era grozava. Deh, probleme femeiesti... Poate si-a dat seama ca eram intre noi, fetele, si nu a facut ifose, asa cum se cuvine unei vacute de tara bine crescute. Parintele Atanasie, economul manastirii, ne-a povestit ca era cat pe ce sa o piarda. Venirea pe lume a vitelului i-a creat probleme vacutei. Dimineata si seara ii face injectii cu antibiotice, ca sa se vindece. Dupa ce am reusit sa adun stropi de iubire materna din ugerul mamei Lustra, am indraznit sa intind mana caus la boticul vitelului abia ajuns pe lume, Romeo. O minune a facut ca el sa miroasa laptele mamei in palmele mele si astfel sa-l soarba. Nu s-a speriat, nu s-a nelinistit. Doua suflete, doua minuni care fac lumea aceasta mai frumoasa. La umbra - Ganduri soptite
Caldura inca nu incepuse sa-si faca de cap in zona Manastirii Cocos. Vantul culegea ganduri de la fiecare suflet si avea de gand sa ni le sopteasca la ureche noaptea urmatoare. Am vazut aici vaci mari si frumoase, rosii cu pete mari, albe, cu uger dolofan atarnand plin cu lapte pana aproape la pamant. Vaci care ofereau calugarilor cate o galeata plina ochi cu lapte, la fiecare muls, si cate un vitel sau doi, in fiecare primavara. Adunate la umbra unui tei des ce avea sa infloreasca in curand, vacutele dau din coada dupa muste si mesteca hotarate frunzele verzi si proaspete. La adapost de zaduf, vacutele privesc cu jind la taurul care le-a furat inimile si care paste singur, la distanta. Satul de inclestarea fierbinte a soarelui, acesta se va intoarce spre umbra copacilor, la vacile lui.