500.000 de vanatori din UE vor lua cu asalt Romania

Razboi total intre Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi, pe de o parte, si Ministerul Agriculturii, pe de alta parte, din cauza proiectului de modificare a Legii fondului cinegetic * Dupa aderarea tarii noastre la UE, speciile protejate - precum ursul, lupul, rasul, pisica salbatica, vidra, nurca etc. - vor putea fi vanate doar cu acordul strict al organismelor europene, din cauza ca statul roman nu a negociat la timp derogarea necesara in acest sens la capitolul "Mediu" * Romania pregateste, in premiera nationala, o scoala pentru meseria de "naturalizari vanat", pentru cei care impaiaza ursi, rasi, mistreti etc.
Romania este la ora actuala tara cu cel mai bogat fond de vanatoare din Europa. Este, de asemenea, tara cu cele mai multe medalii de aur la aproape toate expozitiile internationale la care a participat, din 1937 incoace. Detinem si in prezent patru recorduri mondiale, la capra neagra, blana de urs, blana de lup si craniu de pisica salbatica.
Ce este vanatoarea moderna? Conform normelor internationale, uciderea animalelor salbatice se poate face doar in doua scopuri: subzistenta omului si mentinerea echilibrului ecologic. Primul caz, respectat de toate organismele internationale in domeniu, se aplica societatilor umane care traiesc din vanatoare, cum sunt cele din fiordurile Norvegiei sau triburile din Africa. Daca li s-ar interzice vanatoarea ar muri de foame - lucru care nu se poate admite conform Declaratiei Drepturilor Omului. Al doilea caz reprezinta vanatoarea sportiva. La acest capitol avem un cuvant greu de spus in Europa, printr-un fond cinegetic de invidiat. "Sunt cautati in special ursii si lupii, specii disparute din padurile occidentale. Cererile de permis temporar de vanatoare din Vest sunt destul de numeroase, variind intre 10.000 si 20.000 anual", ne-a spus Nicolae Selaru, presedintele Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor sportivi (AGVPS).
Roberto Baggio a vanat iepuri in Baragan
Printre vedetele care ne-au vizitat tara in ultimii ani se numara regele Spaniei, Juan Carlos, care a vanat ursi in Covasna si premierul Libanului - tot la urs. Acesta din urma a cerut si impaierea animalului doborat, serviciu pentru care a platit, desigur, in plus. Fotbalistul Roberto Baggio a batut si el Campia Romana la vanatoare de iepuri. Italienii, in general, vin la noi pentru vanatul de campie. O partida de vanatoare poate imbraca, pe langa aspectul sportiv, si aspecte politice. "Au fost, sunt si vor fi partide de vanatoare care au la baza intalniri de afaceri sau intalniri politice la nivel inalt, ferite de ochii lumii. O partida de vanatoare a schimbat istoria Romaniei. Nikita Hrusciov, fostul presedinte al URSS, a fost convins de Gheorghiu Dej sa semneze documentul prin care confirma retragerea trupelor sovietice din tara noastra, in 1956, la o partida de vanatoare in Bistrita. Ceausescu primea si el vizite protocolare de vanatoare din partea liderului libian Moammer Gadaffi, sau din partea presedintelui URSS, Brejnev", explica Nicolae Selaru.
"Vanatoarea la tarc" a fost inventata in Transilvania
Vanatoarea sportiva a deviat in ultimii ani catre carnagiu, sub numele de "vanatoare la tarc". Este vorba despre ingradirea unor zone de vanatoare in care sunt crescute animalele salbatice. Cand ajung la maturitate, sunt adusi vanatorii care incep un adevarat macel asupra animalelor lipsite de orice posibilitate de aparare. "Vanatoarea la tarc" a fost inventata in Transilvania, in Evul Mediu, de catre grofii maghiari. Animalele erau tinute in custi, apoi eliberate intr-un loc ingradit in care feudalul le macelarea din placere. Moda s-a raspandit repede in toata Europa. Pe la 1848 apare un curent puternic impotriva acestei practici sangeroase a nobilimii. Cu 40 de ani in urma motoda este reluata de diferite societati interesate sa castige bani, ajungandu-se la o adevarata industrie. O partida de vanatoare la tarc este de cateva ori mai scumpa decat una in care animalele sunt libere. Daca vanarea unui mistret in libertate costa, in Romania, 1500 de euro, in tarc poate ajunge si la 5000 de euro. In Europa aceasta metoda a fost in mare masura abandonata in anul 2000, dupa un imens scandal in Belgia. La noi este celebru cazul Balc, unde, in anul 2005, un teren de vanatoare la tarc a fost scena macelaririi, intr-o singura zi, a 185 de mistreti. Printre participanti s-a numarat premierul, de la acea vreme, Adrian Nastase, care s-a aratat cel mai sangeros vanator de tarc, cu 23 de mistreti doborati. Aceasta in masura in care vanatoarea la tarc era interzisa in Romania din anul 2002, adica din vremea aceluiasi premier.
Ratele nu vor mai fi impuscate cu alice din plumb
Pe langa acest tip de probleme vanatoresti, au aparut recent si altele, care tin mai mult de partea hazlie a sportului cu arma. Printre cerintele reale ale Uniunii Europene in ceea ce priveste protejarea faunei se numara si limitarea "munitiei toxice", respectiv a alicelor din plumb. Concret, trebuie interzisa vanatoarea cu alice din plumb deoarece pasarile scufundatoare, cum este rata, pot consuma plumbul cazut la fundul apei, pe post de pietricele pentru digestie, si, in timp, se pot imbolnavi de "saturnism" sau "boala plumbului". In urma acestei imbolnaviri ele se transforma din migratoare in sedentare, cu tot dezechilibrul ecologic ce rezulta de aici. S-au facut studii temeinice in acest domeniu, in special in Statele Unite, inca inainte de cel de-al doilea razboi mondial. Problema a fost studiata la noi de o echipa formata din specialisti AGVPS, ai Ministerului Agriculturii, Federatiei de Tir si Academiei Romane. Singura solutie pentru vanatorii nostrii este folosirea alicelor din otel. Costul este insa foarte mare.
Prima scoala de impaiat ursi din tara noastra
Multi dintre vanatorii straini care vin in Romania, in special politicieni, cer impaierea exemplarelor deosebite pe care le doboara. Aceste cereri au determinat AGVPS sa inceapa demersurile pentru inscrierea in nomenclator a activitatii de impaiere sub denumirea de "naturalizare vanat" si deschiderea unei scoli de specialitate. Primul pas a fost facut: exista deja un atelier autorizat de impaiat animale salbatice in marginea de est a Bucurestilor, in zona Republica. Atelierul este administrat de un "maestru" in domeniu, format in cadrul AGVPS. Teoretic, meseria e simpla, practic insa Nicolae Burlacu, specialistul asociatiei in naturalizari, lucreaza cate sase sau sapte saptamani la o singura piesa. Desi are doar 30 de ani, Nicolae e considerat de conducerea AGVPS cel mai talentat roman in impaiat animale mari. "M-am pregatit pentru cu totul altceva, dar viata m-a adus aici."
In 1992, Nicolae Burlacu iesea dintr-o scoala de meserii cu o diploma de ajutor de vanzator. "Diploma asta nu imi mai folosea la nimic. A trebuit sa ma reorientez". A reusit sa se angajeze la AGVPS la atelierul de tamplarie. Dupa scurt timp a auzit ca in cadrul aceleiasi asociatii vanatoresti se plateste mai bine la atelierul de impaieri, conditiile de munca fiind insa mai dificile. Pentru bani, s-a bagat... A lucrat cativa ani si "a furat" cateva secrete ale specialitatii. Pieile animalelor salbatice nu se argasesc la fel ca cele ale dobitoacelor domestice. "La un moment dat atelierul de argasit piei era pe punctul de a se desfiinta. Plecasera toti. M-am gandit sa plec si eu, dar m-a oprit domnul presedinte Selaru. Mi-a spus "ramai ca n-o sa-ti para rau. Ai putina rabdare". Am avut rabdare si am avut noroc", isi aminteste Burlacu.
In anul 2000, AGVPS a organizat o expozitie la care urma sa participe si premierul Adrian Nastase. Asociatia facuse o comanda in tara pentru un urs impaiat, un trofeu de vanatoare. "Cand au primit coletul si l-au desfacut s-au cam suparat. Arata a orice, numai a urs nu. Atunci m-a sunat domnul Selaru si mi-a zis sa merg la sediu. Mi-a prezentat aratarea si m-a intrebat daca pot sa-i fac ceva, sa-l repar cumva. Nu mai facusem naturalizari de animale, dar am zis ca o sa incerc. L-am dus la atelier, l-am desfacut si l-am facut din nou, dupa o poza cu ursi. Nu mi-a iesit la prima mana si l-am desfacut din nou. Am cerut celor de la tamplarie sa-mi faca un schelet de alte dimensiuni decat primul. Dar ei taraganau treaba, iar expozitia batea la usa. Asa ca i-am facut singur scheletul, din fier beton. Apoi am imbracat fierul cu paie si am pus pielea, pe care intre timp am reargasit-o. L-am desfacut si refacut pe urs de cinci ori, pana mi-a iesit."
Dupa respectiva expozitie, conducerea AGVPS a prins incredere in Burlacu si i-a pasat toate comenzile de naturalizare. Ursi, mistreti, rasi, cerbi, capre negre, in general tot ce se vaneaza in Romania. Si nu numai. Una din comenzi consta in impaierea unui tigru de la gradina zoologica din Braila. "Din ce-am vazut, din ce-am studiat si din ce mi-am imaginat, am inceput sa lucrez din ce in ce mai bine. Am acum retete proprii de argasire si metode proprii de impaiere. De fapt, nici nu ar mai trebui sa se spuna impaiere, pentru ca nu se mai folosesc paie, ci sabloane din spuma poliuretanica, pe care am inceput sa le producem noi in atelier. Anul viitor vom avea alt sediu, tehnologie noua si vom putea incepe cu adevarat cursuri de specialitate, concomitent cu intrarea activitatii in nomenclatorul de meserii", spune Burlacu. Cu alte cuvinte, omul, neavand o meserie si-a inventat una, in functie de cererea pietei. Mai mult, la aceasta ora are deja un ucenic, cum ar veni, primul "elev" al scolii de impaiat ursi. Iar comenzile nu sunt putine. Printre clientii lui Burlacu se numara premierul Libanului, care a tinut sa-si impaieze ursul vanat in Romania. Chiar si vanatori romani, care se duc in vacante sa doboare animale in savana africana isi aduc antilopele la impaiat in acest atelier. I s-a dus vestea. Iar serviciul de naturalizari este aici la un pret rezonabil. Cam jumatate din cel practicat in Occident, adica intre 200 si 300 de euro bucata. Cum se face: vanatorul isi lasa adresa, lasa banii si dupa maximum doua luni primeste acasa trofeul "imortalizat". "Comenzi pentru impaiat sunt destule si vor fi si mai multe, deoarece noi lucram cel mai ieftin si cel mai bine in Europa. Trebuie doar sa facem in asa fel incat sa se afle cat mai mult de oferta noastra. Este o meserie si o afacere de viitor", este de parere Nicolae Selaru.
Razboi intre AGVPS si Ministerul Agriculturii
Romania are la ora actuala 60.000 de vanatori inregistrati la asociatiile din teritoriu. Pentru a vana in tara noastra, un vanator strain trebuie sa obtina un permis temporar, care se elibereaza in functie de numarul de indivizi ai populatiilor de animale salbatice. Un proiect de modificare a Legii fondului cinegetic (nr. 103/1996) a starnit nemultumirea AGVPS deoarece prevede cresterea nelimitata a numarului de vanatori, respectiv liberalizarea acestui sport pentru cetatenii Uniunii Europene pe teritoriul Romaniei. "Daca se va intampla acest lucru, intr-un singur an vom asista la cresterea numarului de vanatori la 500.000 pana la 1.000.000 de persoane. Presiunea asupra vanatului va fi atat de mare incat modul in care se vaneaza, comercial sau sportiv, nu va mai avea nici o importanta. Vom ajunge in scurt timp sa nu mai avem ce vana, asa cum s-a intamplat in Occident", spune presedintele AGVPS.
Despre ce este vorba? Romania a avut o strategie foarte clara in domeniul cinegetic, inca din vremea lui Ceausescu, care viza dezvoltarea domeniului pana in anul 2010. Dupa 1989, strategia dictatorului a cazut in desuetitudine. Din pacate golul nu a fost umplut cu nimic. Legea din 1996 a avut rolul de a opri distrugerea patrimoniului vanatoresc. Dar faptul ca vanatul romanesc este cel mai bun din Europa, a atras atentia asupra posibilelor castiguri. In acest moment, fondul cinegetic este gestionat de asociatiile neguvernamentale nonprofit din Romania. Tot ce se castiga din vanatoare se investeste in gestionarea ecosistemelor. In proiectul ministerial criticat de vanatori, acest sport trebuie sa se transforme in Romania din activitate nonprofit intr-o activitate comerciala, desigur cu un urias castig financiar pe termen scurt. Pe romaneste: tun. Intentia este ca marea majoritate a ariilor protejate ale Regiei Nationale a Padurilor sa fie scoase din fondul cinegetic si sa fie folosite ca simple terenuri de vanatoare, la liberul arbitru al regiei padurilor (adica fara controlul organismelor neguvernamentale), iar banii sa-i ia, desigur, susmentionata regie.
"Se vrea distrugerea AGVPS - reprezentant al societatii civile - cu structurile de stat. Se vrea eliminarea unui sistem de gestionare a vanatului, care si-a dovedit viabilitatea - altfel nu am mai fi cei mai buni din Europa - cu un sistem birocratic care vrea... va las pe dumneavoasta sa judecati ce vrea. Trebuie sa mentionez ca acele structuri birocratice au reusit sa faca o nefacuta: dupa aderarea tarii noastre la UE, speciile protejate - precum ursul, lupul, rasul, pisica salbatica, vidra, nurca etc. - vor putea fi vanate doar cu acordul strict al organismelor europene, din cauza ca statul roman nu a negociat la timp derogarea necesara in acest sens la capitolul <Mediu>. Acum nimeni nu o mai poate face, deoarece renegocierea acestui capitol nu mai este posibila", a explicat Nicolae Selaru.

---

Despre autor: