Fernando - "print" de MonacoFara rivali intre pilotii de raliu ai lumii si in circuitul de la Montreal!

Lumea sportului urmareste cu un tot mai mare interes evolutia pilotului spaniol, as intre asii marilor concursuri de raliuri de Formula I... "Parca ar fi o copie fidela a lui Roger Federer!" afirma cei care cunosc indeaproape evolutia tanarului sportiv iberci. Ca si jucatorul de tenis din Tara Cantoanelor, care s-a impus in marea performanta, inca de la primele concursuri internationale si Fernando n-a iertat pe niment in mai toate confruntarile cu bolizii pe patru roti. Chiar daca riscul este incomparabil mai mare. La tenis mai poti rata o minge, adversarul te mai poate pacali simuland un retur scurt, in imediata apropiere a fileului, dar pana la urma trimitand-o pana aproape de limita terenului. La bordul bolizilor in schimb. o fractiunea de secunda de neateantie, o privire fugara in peisaj, te poate nu numai scoate din cursa, riscul il reprezinta insasi viata.

Aplaudat, la scena deschisa, in Principate!
Cu fiecare concurs la care participa, Fernando Alonso isi propune sa incheie invingator. Asa a fost invatat din frageda copilarie. Acasa, in familie, mai tarziu si in scoala. Tatal sau ii repeta adesea: "Baiatule, in viata daca paseste nedecis, cu inima indoita, pierzi aproape singur. Succesul este intotdeauna al celor hotarati, care in orice actiune intreprinsa tinteste victoria. Mentalitatea de invingator sa-ti fie deviza. Sa te insoteasca mereu!"
Fernando, care a nutrit fata de tatal sau un adevarat cult, n-a uitat aceasta lectie de viata. A cautat sa o aplice in sport inca de la primele sale iesiri in public. I-a reusit de cele mai multe ori. La Monte Carlo, de pilda avea sa obtina a 11-a victorie din cariera si a patra din actualul sezon competitional. Chiar daca urma sa se confrunte din nou cu eternul sau rival, Michael Schumacher, dar si cu Montoya, Coulthard si Barrichello. E drept ca la Monte Carlo a obtinut printr-o decizie a FIA prima pozitie pe grila de start. Numai ca Fernando cu mentaliatea sa de invingator a stiut sa gestioneze acest atu extrem de importan, care l-a dus catre obiectivul urmarit-victoria! E adevarat pana in turul 50, a mai existat ceva suspans, dupa care au iesit din cursa Weber si Raikkonen, din pozitiile a treia si a doua. In acesta siutatie umai o defectiune tehnica il mai putea pune in cumpana. Mai ales ca urmaritorul sau cel mai apropiat, Juan Pablo Montoya, se afla destul de departe. Si Michael Schumacher, adversarul cel mai de temult. Obligat sa plece de pe linia boxelor, pilotul german a urcat destul de rapid in ierahie. In plus a beneficiat de abandonurile lui Weber si Raikonen. Apoi au aparut spre sansa sa si probeleme la alti doi piloti, Klien si Trulli. Adica doi sportivi care initial figurau si ei intre primii opt. In aceste conditii, Schumi a incheiat pe pozitia a 5-a, care i-au adus doar patru puncte. Sigur, nu putea fi multumit, dar in circumstantele semnalate si mai ales a incidentului din calificari, cand spre a-si crea un anumit avantaj, spe sfarsitul sesiunii fianle a oprit deliberarat, masina in chiar mijlocul pistei!? Gest prin care (s-a apreciat), i-a impiedicat pe rivali sai sa-l depaseasca. Schumi, de buna seama ca asteapta revansa, astfel ca punctajul sau general de numai 43, fata de 64, cat realizase Alonso, sa fie substantial imbunatatit.

Erori cu duiumul, in Marele Premiu al Canadei...
... dar nu si pentru Fernando Alonso! Pe o masina Renault, pilotul spaniol a dominat, mai intai, calificarile, trecandu-si in cont inca un pole position. In schimb, rivalul sau "urmbra" sa, cum i se spune lui Michael Schumacher, avea sa ia starul abia de pe poztia a cincea! In acest fel Fernando a fost singur ca va putea bifa un succes, cucerind in premiera si Cananda! Tara artarilor i-a priit, acomodandu-se cu multa usurinta si pe circuitul Gilles Villeneuve din Montreal. Asadar, primul succes al pilotuluin iberic in Canada si cel de-al sasele in anul in care ne aflam. Fernano a avut un sezon de exceptie, incat este ferm convins ca isi va putea apara titlul cucerti in anul precedent. A fost totodata cea de a 100 victorie pentru cei de la Michelin. Prima producandu-se in urma cu 28 de ani, atunci cand Reutemann stralucea pe un circuit in Brazilia. Ce s-a intamplat cu ceilalti adversari ai pilotului spaniol? La un moment dat, cand deja se consumasera 23 de tururi, se parea cu Raikkonen pe locul 4 dupa Monte Carlo - va produce un seism in ierahie.
El a avut o tentativa de depasire. Dar, nereusita. La prima oprire la boxe a sportivului finalndez, mecanicii au constatat unele neregulairtati la motor. Doua secunde care i-au fost fatale pilotului din Tara fiordurilor! Care n-a mai putut fi recuperat. A pierdut nu numai locul I ci si pe cel de-al doilea pe care a sosit Schumacher, profitand in specil de greseala lui Raikkonen, care a terminat totusi pe pozitia a treia. A fost insa o cursa caracterizata cu mult prea multe evenimente nedeorite, soldate cu nu mai putin de sase abandonuri! A iesit in "relief", daca se poate spune asa, dupa acrosajul din turul 2, Montoya si Rosberg. Ultimul a renuntat la cursa, in timp ce si Montoya se va opri in turul al 13-lea (cu ghinion?). De altfel abandonurile debutasera inca din turul I, cand a spus adio circuitului, Christian Abers. Apoi in turul II si Frank Montagby. In turul al 11-lea a renuntat si Ruberns Bariichjello, iar in turul 60 Jacques Villeneuve si Ralf Schumacher. Dupa acest concurs, ordinea primilor piloti avea sa fie urmatoarea: 1. Fernando Alonso - 84 de puncte; 2. Michael Schumacher - 59 (deci, diferenta dintre primii doi a crescut de la 21 la 25 de puncte!); 3. Raikkonen. La constructori, pe 1 Renault (121); 2. Ferrarii (69) si 3. McLaren (65). Este o distantare atat la piloti cat si la constructori nu prea usor de micsorat. Decat daca in viitorul circuit, cel din SUA, de la Indianapolis, steaua lui Fernando Alonso nu va straluci din nou, asa cum si cred cei de la Renault. Circuitul din State urmand sa faca trecerea in a doua jumatate a Campionatului Mondial de Formula I.

Dupa Montreal, toti pilotii situati in afara podiumului considera ca lupta pentru titlul mondial nu este inca decisa. Giarncarlo Fisichella, tot de la Renault, care a terminat in careul de asi, e convins ca ceea ce s-a intamplat pe circuitul Gilles Villeneuve, cu atatea abandonuri (care au bulversat pur si simplu ierarhiile) nu se va mai repeta. El personal tinteste podimul. Si acesta pentru el, personal, dar si pentru prestigiul firmei pe care o reprezinta. Fernando Massa de la Ferrari, ocupantul locului 5, nu pune la indoiala capacitatea de adaptare la orice concurs a actualului lider, dar il "vede" totusui, in final, pe locul I, pe Michel Schumacher. Experienta acestuia o considera definitorie. Jarno Trulli de la Toyota "viticultorul" din Abruzzo care se afla pe locul 6, e de parere si el ca Michel Schumacher nu va mai scapa laurii de campion al lumii pe 2006. Si nu doar pentru ca Schumi este un baiat simpatic. In fine, David Coulthard, de la Red Bull, considera ca nici el nu si-a spus ultimul cuvant si ca in disputa pentru titlu, in partea a doua a campionatului mondial se vor mai angaja nu numai cei aflati acum pe primele pozitii ci si Juan Pablo Monoya si Rubens Barrichello. Ramane de vazut cine va avea premonitia cea mai apropiata.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe